AcasăEuropaACER susține derogarea pentru fluxul de gaze Slovenia–Austria, considerând nejustificată investiția de...


ACER susține derogarea pentru fluxul de gaze Slovenia–Austria, considerând nejustificată investiția de 64,4 milioane de euro

Large industrial pipeline traversing through a green forest in Geesthacht, Germany.
Capacitatea fizică permanentă din Slovenia spre Austria la Murfeld/Ceršak ar necesita investiții în stații de comprimare și în instalațiile interconexiunii.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, ACER, susține prelungirea până în noiembrie 2029 a derogării de la obligația de a permite transportul fizic al gazelor din Slovenia spre Austria prin punctul Murfeld/Ceršak. Investiția estimată la 64,4 milioane de euro nu este justificată de cererea de pe piață și ar aduce beneficii limitate pentru securitatea aprovizionării Austriei, în timp ce costurile ar trebui recuperate prin tarifele de transport, apreciază agenția.

Pe scurt

  1. ACER susține prelungirea derogării până în noiembrie 2029. Autoritățile naționale au aprobat-o, iar Comisia mai poate cere modificări după primirea avizului.

  2. Capacitatea analizată ar costa 64,4 milioane de euro, plus 1,28 milioane anual pentru operare și întreținere. Costurile ar trebui recuperate prin tarifele de transport din cele două țări.

  3. Operatorii nu au identificat cerere pentru flux permanent din Slovenia spre Austria. Beneficiul de securitate pentru Austria este considerat marginal, deși ACER păstrează rezervele privind indicatorul folosit și metodologia analizei.

  4. România s-a numărat printre țările consultate. Avizul consemnează absența răspunsurilor la consultarea autorităților, fără a atribui fiecărui stat o aprobare explicită.

Derogarea privește realizarea unei capacități permanente în sens invers la interconexiunea dintre cele două țări. Regulile europene privind securitatea aprovizionării cer, în principiu, posibilitatea transportului fizic în ambele sensuri la conexiunile transfrontaliere. Ele permit însă derogări temporare, după evaluarea riscurilor, costurilor și beneficiilor și consultarea autorităților interesate. Măsura analizată nu este o decizie de închidere a interconexiunii.

Prelungirea a fost solicitată de operatorii Gas Connect Austria și Plinovodi și aprobată prin decizii coordonate ale autorităților E-Control și AGEN-RS, adoptate la 10 iunie. Avizul favorabil al ACER, dat la 11 septembrie și făcut public printr-un anunț la 14 septembrie, examinează aceste decizii. Perioada de patru ani se încheie în noiembrie 2029, nu la patru ani după emiterea avizului.

Pentru un flux din Slovenia spre Austria de 119.000 de metri cubi normali pe oră, la 0°C, autoritățile estimează investiții de 38 de milioane de euro în Slovenia și 26,4 milioane în Austria. La acestea s-ar adăuga cheltuieli anuale de operare și întreținere de 1,28 milioane de euro. Pe partea slovenă ar fi necesare modernizarea interconexiunii și o nouă etapă a modernizării stației de comprimare Kidričevo; pe partea austriacă, o nouă stație de comprimare la Murfeld și lucrări la instalațiile de măsurare și transfer.

Lucrările ar necesita aproximativ trei ani și jumătate în Slovenia și patru ani și jumătate în Austria, calculați după o decizie finală de investiție. Estimările descriu, așadar, infrastructură care ar trebui construită sau adaptată, cu costuri recurente ulterior. ACER avertizează că recuperarea investiției prin tarife ar exercita presiune pentru creșterea tarifelor de transport în ambele sisteme; nu cuantifică o majorare a facturilor consumatorilor.

Operatorii nu au identificat cerere pentru capacitate permanentă din Slovenia spre Austria. O utilizare ocazională a capacității inverse întreruptibile ar fi posibilă prin compensarea fluxurilor, mecanism numit netting, dar acesta a fost folosit sporadic și pentru volume foarte mici. Planurile naționale de rețea și planul european de dezvoltare pe zece ani nu indică o nevoie sporită pe această direcție. Evaluarea anticipează o cerere de gaze în linii mari stabilă în Slovenia și o scădere a consumului austriac până în 2030, ca efect al politicilor de decarbonizare.

Argumentul de securitate se bazează și pe capacitatea Austriei de a face față pierderii unei infrastructuri majore. Indicatorul N-1 verifică dacă infrastructura rămasă poate acoperi cererea într-o zi cu un consum excepțional de ridicat, după întreruperea celei mai mari infrastructuri individuale. Sistemul austriac atinge 199%, față de pragul minim de 100%, potrivit evaluării prezentate ACER. Capacitatea suplimentară de la frontiera slovenă ar îmbunătăți doar marginal acest rezultat.

E-Control avertizează totuși că indicatorul poate fi înșelător în actuala configurație a aprovizionării. Principalul punct de intrare s-a mutat de la Baumgarten, ruta istorică a gazelor rusești prin Ucraina, la Oberkappel, din Germania. Chiar și întreruperea acestei rute ar putea fi compensată prin alte căi de import, apreciază autoritatea austriacă. ACER reține această analiză și concluzionează că beneficiile suplimentare pentru securitate ar fi foarte limitate.

Evaluarea economică are, la rândul său, o limită metodologică. Analiza cost-beneficiu a operatorilor este simplificată și nu este pe deplin aliniată metodologiei rețelei europene a operatorilor de transport de gaze, ENTSOG. ACER o consideră totuși rezonabilă pentru un proiect de flux invers de dimensiuni mai mici și explică faptul că metodologia infrastructurilor transeuropene este orientată în principal spre proiecte majore. Agenția concluzionează că realizarea capacității în absența cererii ar conduce la „investiții ineficiente”.

Consultarea autorităților din alte state a inclus și România. Potrivit avizului, în intervalul 15 ianuarie–15 mai 2026 nu au fost primite răspunsuri la consultarea comună, iar ACER nu a primit ulterior obiecții în cadrul procedurii prevăzute. Lipsa unui răspuns nu echivalează cu o susținere explicită a derogării de către fiecare țară consultată.

ACER consideră prelungirea justificată atât timp cât nu apar schimbări semnificative ale pieței sau infrastructurii. Comisia Europeană poate cere modificarea deciziilor în termen de patru luni de la primirea avizului; dacă nu intervine în acest interval, se consideră că nu a ridicat obiecții. Avizul favorabil lasă astfel deschisă posibilitatea unei intervenții a Comisiei, iar justificarea sa depinde de menținerea condițiilor evaluate.





































RELATED ARTICLES