AcasăEuropaAntónio Costa propune reducerea cu 204 miliarde de euro a bugetului UE...


António Costa propune reducerea cu 204 miliarde de euro a bugetului UE 2028–2034 și cinci surse noi de venit

António Costa vorbește la pupitru, în fața fundalului albastru al Consiliului European.
António Costa, președintele Consiliului European, prezintă la Bruxelles, la 21 noiembrie 2026, propunerea sa pentru bugetul UE 2028–2034, înaintea negocierilor liderilor europeni din 26–27 noiembrie.

Președintele Consiliului European, António Costa, propune un buget al UE de 1.780,9 miliarde de euro pentru 2028–2034, cu 204 miliarde sub propunerea inițială a Comisiei Europene, la prețuri curente. Proiectul reduce mai ales finanțarea pentru competitivitate și acțiune externă, păstrează aproape neschimbat minimul pentru sprijinul veniturilor fermierilor și propune cinci surse noi de venit. Compromisul urmează să fie negociat de liderii celor 27 de state la reuniunea din 26–27 noiembrie și nu reprezintă un acord adoptat.

Esențial

  1. Bugetul propus scade cu 204 miliarde de euro față de propunerea Comisiei. Costa propune 1.780,9 miliarde de euro în prețuri curente, comparativ cu 1.984,9 miliarde. În prețuri constante din 2025, reducerea este de 180,5 miliarde, până la 1.582,5 miliarde de euro.

  2. Competitivitatea și acțiunea externă suportă reduceri importante. Față de propunerea Comisiei, pachetul pentru competitivitate, prosperitate și securitate scade cu aproximativ 16,2%, iar Global Europe cu aproximativ 21%, în comparații realizate la prețurile constante din 2025.

  3. Agricultura și coeziunea rămân cel mai mare capitol bugetar. Finanțarea minimă pentru sprijinul veniturilor fermierilor este menținută la aproximativ 261 de miliarde de euro, în prețuri din 2025. Proiectul propune și un plafon de 300.000 de euro pentru sprijinul anual pe suprafață acordat beneficiarilor mari.

  4. Costa propune cinci surse noi de venit. Pachetul cuprinde contribuții legate de serviciile digitale ale marilor companii, certificatele ETS, mecanismul CBAM, produsele din tutun și echipamentele electrice și electronice necolectate. Introducerea unor contribuții ETS și din tutun ar urma să fie graduală pentru statele cele mai afectate.

  5. Acordul nu este încă încheiat. Liderii UE vor examina propunerea la 26–27 noiembrie. Regulamentul bugetului multianual necesită ulterior unanimitatea Consiliului și aprobarea Parlamentului European, iar noua decizie privind resursele proprii trebuie aprobată și de statele membre potrivit procedurilor constituționale.

Propunerea stabilește un plafon de 1.780,880 miliarde de euro în credite de angajament, la prețuri curente, pentru 2028–2034, față de cele 1.984,894 miliarde din propunerea Comisiei. Diferența este de 204,014 miliarde, adică aproximativ 10,3%. La prețuri constante din 2025, totalul ar scădea de la 1.763,056 la 1.582,516 miliarde de euro, cu 180,540 miliarde. Plafonul separat pentru creditele de plată este de 1.553,665 miliarde de euro, tot la prețuri din 2025.

Creditele de angajament permit UE să își asume obligații financiare pentru proiecte și programe, iar creditele de plată acoperă sumele care devin exigibile. Totalul include rambursarea datoriei NextGenerationEU, astfel încât nu reprezintă integral finanțare nouă pentru programe. Rezervele și capacitățile de împrumut din afara plafoanelor sunt instrumente distincte, cu condiții proprii.

Costa susține că noua arhitectură menține ambițiile strategice ale Uniunii, dar reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale. Potrivit prezentării sale, contribuțiile statelor membre ar crește, în medie, de la 0,80% la 0,82% din venitul național brut, o modificare pe care o consideră apropiată de nivelul actual. Această comparație se referă la contribuțiile naționale medii, nu la ponderea totală a tuturor cheltuielilor europene în economia UE. Capacitatea de a păstra contribuțiile în aceste limite depinde și de acceptarea noului pachet de venituri proprii, asupra căruia statele membre trebuie încă să ajungă la un acord.

Reducerile sunt mai pronunțate pentru competitivitate și acțiune externă. La prețuri din 2025, capitolul destinat coeziunii, agriculturii, prosperității rurale și maritime și securității ar scădea de la 946,4 la 898,3 miliarde de euro, cu aproximativ 5,1%. Capitolul „Competitivitate, prosperitate și securitate” ar coborî de la 522,2 la 437,7 miliarde, cu 16,2%, iar Global Europe de la 190 la 150,1 miliarde, cu aproximativ 21%. Administrația ar primi 96,4 miliarde, față de 104,4 miliarde propuse de Comisie.

Primul capitol include 140,4 miliarde de euro pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU, față de 149,3 miliarde în propunerea Comisiei, la prețuri din 2025. Reducerea întregului capitol nu se transferă, așadar, în aceeași proporție fondurilor pentru agricultori și regiuni.

Agricultura și coeziunea rămân cel mai mare bloc al viitorului buget. Costa a insistat că politicile tradiționale trebuie să fie păstrate, iar noul fond care reunește sprijinul pentru politica agricolă comună și coeziune va avea cea mai mare dimensiune financiară. Tabelul comparativ indică aproximativ 740,6 miliarde de euro pentru Planurile naționale și regionale de parteneriat, în prețuri din 2025, față de 771,3 miliarde în propunerea Comisiei. Această sumă include componente protejate sau prealocate și nu trebuie confundată cu o alocare liberă pe care guvernele ar putea să o distribuie fără condiții între diferite politici.

În interiorul acestor planuri, propunerea păstrează un minim de 261,012 miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor fermierilor, aproape identic cu nivelul de 261,009 miliarde propus de Comisie. Protejarea acestei componente reflectă importanța politică a plăților agricole, într-un moment în care integrarea lor într-o arhitectură financiară mai amplă a ridicat preocupări privind menținerea caracterului distinct al politicii agricole comune. Proiectul prevede și aproximativ 402,4 miliarde de euro pentru componenta de coeziune economică, teritorială și socială, incluzând anumite intervenții pentru pescuit, comunități rurale și turism.

Pentru beneficiarii agricoli mari, proiectul prevede un plafon de 300.000 de euro pentru sprijinul anual pe suprafață. Separat, textul permite introducerea unei reduceri progresive a plăților: 15% pentru tranșa de 100.000–125.000 de euro, 25% pentru cea de 125.000–150.000 de euro și 50% pentru partea care depășește 150.000 de euro. Spre deosebire de plafon, această scară de reducere este formulată ca opțiune. Statele ar putea exclude suplimentul pentru tinerii fermieri înaintea aplicării celor două mecanisme, iar economiile ar rămâne în alocarea națională pentru sprijinul veniturilor agricole.

Pentru coeziune, noul sistem ar continua să diferențieze regiunile în funcție de dezvoltarea economică. Ratele maxime de cofinanțare europeană propuse sunt de 85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 60% pentru regiunile de tranziție și 40% pentru regiunile mai dezvoltate, cu reguli speciale pentru anumite categorii de teritorii și intervenții. Aceste procente reprezintă limite de cofinanțare, nu sume garantate sau rate aplicabile automat fiecărui proiect. Planurile vor fi evaluate de Comisie și, potrivit textului propus, aprobate de Consiliu. Plățile ar urma să fie legate de îndeplinirea jaloanelor, țintelor sau rezultatelor relevante.

O rezervă de flexibilitate ar reprezenta 25% din alocarea planurilor naționale și regionale, fără contribuția la Interreg și minimul pentru sprijinul veniturilor fermierilor. Cinci puncte procentuale ar fi disponibile pentru crize înaintea revizuirii intermediare, 15 puncte pentru nevoi în schimbare după revizuire și încă cinci puncte pentru crize începând cu 2031. Statele ar putea folosi până la două treimi din suma disponibilă la revizuire pentru intervenții agricole sau zone rurale, începând din 2028.

Pentru România, propunerea are implicații directe asupra condițiilor viitoare de finanțare a regiunilor și agriculturii, dar documentele din 21 noiembrie nu conțin alocările definitive pentru fiecare stat membru. Ele stabilesc formule de repartizare bazate pe populație, venit național, prosperitate regională și diferențe de sprijin agricol, precum și limite de protecție a alocărilor. O componentă suplimentară este prevăzută pentru statele beneficiare ale Fondului de coeziune, în anumite condiții. Prin urmare, nu poate fi stabilită din aceste documente suma exactă care ar reveni României și nici dacă o anumită regiune va primi mai mult sau mai puțin decât în perioada 2021–2027.

Comparația cu bugetul actual arată totuși creșteri pentru unele programe. Costa estimează o majorare de 120% pentru competitivitate și de 232% pentru apărare față de 2021–2027, folosind comparațiile sectoriale din prezentarea sa. Aceste procente nu descriu creșterea întregului capitol „Competitivitate, prosperitate și securitate”. Reducerea față de propunerea Comisiei și majorarea față de actualul buget folosesc repere diferite.

Horizon Europe ar primi 140 de miliarde de euro, în prețuri constante din 2025, față de 154,9 miliarde propuse de Comisie. Suma ar reprezenta totuși o creștere de aproximativ 57% față de alocarea comparabilă a perioadei 2021–2027, potrivit tabelului financiar. Pentru Erasmus+, Costa propune 34,7 miliarde de euro, cu aproximativ 25% peste nivelul actual, dar sub cele 36,2 miliarde prevăzute inițial de Comisie pentru perioada viitoare. Aceste programe rămân astfel pe o traiectorie de creștere față de actualul buget, dar primesc mai puține resurse decât cele solicitate în propunerea din iulie 2025.

Fondul european pentru competitivitate ar sprijini tehnologii strategice, decarbonizarea industrială, sănătatea, biotehnologia, digitalizarea, securitatea, apărarea și spațiul, inclusiv întreprinderi mici și proiecte precum IRIS², Galileo și Copernicus. Proiectul permite condiții de eligibilitate ori de preferință europeană în cazuri justificate și participarea unor parteneri externi la componentele de apărare, în condiții specifice. În tabelul comparativ, pachetul agregat al fondului, de 336,4 miliarde de euro la prețuri din 2025, include Horizon Europe și Fondul pentru inovare; sumele acestora nu se adaugă din nou la total. Proiectul de concluzii indică separat 161 de miliarde pentru fondul propriu-zis, fără cele două programe.

Mecanismul pentru interconectarea Europei ar primi 61,9 miliarde de euro la prețuri din 2025, sub cele 72,3 miliarde propuse de Comisie, dintre care aproximativ 14 miliarde pentru mobilitate militară. Proiectul acordă atenție coridoarelor relevante pentru frontierele estice ale UE și regiunea Mării Negre.

Pentru acțiunea externă, reducerea propusă este una dintre cele mai importante din întregul pachet. Capitolul Global Europe este limitat la 150,1 miliarde de euro, în prețuri constante din 2025, iar instrumentul principal Global Europe ar primi aproximativ 142,2 miliarde. Finanțarea ar acoperi politica de vecinătate, sprijinul pentru țările candidate la aderare, parteneriatele internaționale, cooperarea pentru dezvoltare și asistența umanitară. Documentul păstrează alocări geografice indicative pentru Europa, Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Asia-Pacific și continentele americane, dar reduce resursele față de propunerea Comisiei pentru majoritatea acestor componente.

Pentru Ucraina, proiectul prevede un pachet de sprijin de până la 88,9 miliarde de euro la prețuri din 2025, aproximativ 100 de miliarde la prețuri curente. El combină o rezervă peste plafoanele bugetare pentru sprijin fără împrumuturi și provizionarea garanțiilor cu împrumuturi garantate prin marja dintre plafonul resurselor proprii și cheltuielile bugetare. Această marjă permite garantarea unor obligații fără a reprezenta bani deja cheltuiți. Pachetul nu este alcătuit integral din granturi și nu reprezintă plăți deja aprobate către Kiev. Sprijin suplimentar ar putea proveni din alte instrumente, în condițiile proiectului.

Un mecanism excepțional ar permite UE să împrumute pe piețe până la 350 de miliarde de euro la prețuri din 2025, echivalentul a 395 de miliarde la prețuri curente în tabelul comparativ, pentru a acorda împrumuturi statelor membre afectate de crize grave. Activarea ar necesita o decizie a Consiliului cu majoritate calificată, după aprobarea Parlamentului European. Plafonul resurselor proprii ar fi majorat temporar cu 0,25 puncte procentuale pentru garantarea obligațiilor rezultate. Este o capacitate potențială de împrumut, separată de cheltuielile obișnuite ale bugetului.

O noutate importantă privește finanțarea locuințelor sociale și accesibile. Costa a evidențiat introducerea de la începutul cadrului financiar a unor instrumente pentru investițiile în locuințe, în special în zonele unde prețurile sau chiriile exercită o presiune ridicată asupra gospodăriilor. Proiectul prevede utilizarea planurilor naționale și regionale, a băncilor naționale de promovare a investițiilor și a garanțiilor oferite prin viitorul instrument InvestEU. Nu este însă stabilită o alocare separată, unică și garantată pentru toate investițiile în locuințe, ceea ce va face ca volumul efectiv al finanțării să depindă de programarea și mobilizarea resurselor din instrumentele relevante.

Compromisul include și obiective transversale pentru cheltuielile sociale și de mediu. Costa propune o țintă de 35% pentru obiective climatice și de mediu, aplicată conform metodologiei și excluderilor prevăzute în proiectul de concluzii, inclusiv excluderea cheltuielilor pentru apărare și securitate din baza generală de calcul. Pentru fondul care finanțează planurile naționale și regionale, documentul propune dedicarea a cel puțin 14% din baza eligibilă unor obiective sociale ale Uniunii. Această bază exclude anumite sume rezervate agriculturii, pescuitului și Fondului social pentru climă. Procentele nu trebuie aplicate automat întregului buget sau tuturor alocărilor naționale.

Cel mai important element al compromisului privind veniturile este înlocuirea unei părți a presiunii asupra contribuțiilor naționale cu un pachet de cinci surse proprii. Costa a prezentat această diversificare ca pe una dintre condițiile necesare pentru ca statele membre să accepte dimensiunea viitorului buget. În discursul său, a afirmat că noua combinație, alături de veniturile existente, ar putea genera aproximativ 60 de miliarde de euro anual, potrivit estimării politice prezentate. Valoarea este o proiecție, nu un venit deja încasat și nici o sumă care se poate adăuga direct, fără ajustări, la alte estimări privind resursele proprii.

Prima componentă privește serviciile digitale ale marilor companii. Proiectul propune o contribuție anuală corespunzătoare unui procent de 3% din cifra de afaceri netă provenită din anumite activități digitale, inclusiv publicitate online, intermediere prin platforme și monetizarea datelor utilizatorilor. Textul stabilește praguri de peste 50 de milioane de euro pentru cifra anuală de afaceri digitală realizată în UE și peste 750 de milioane de euro pentru cifra anuală de afaceri globală. Aplicarea ar depinde de adoptarea legislației sectoriale privind sistemul comun de impozitare a anumitor servicii digitale, iar proiectul cere Consiliului să reia negocierile pentru un acord în 2027.

Celelalte patru surse privesc veniturile din certificatele de emisii ETS, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), contribuții legate de produsele din tutun și o contribuție națională calculată în funcție de cantitatea de echipamente electrice și electronice necolectate. Proiectul prevede transferarea către bugetul UE a 30% din veniturile ETS1 și a 100% din veniturile CBAM, precum și o rată de 2,25 euro pe kilogram pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice necolectate, ajustată anual cu inflația. Contribuția din tutun ar fi calculată la nivel național, în raport cu cantitățile eliberate pentru consum și accizele minime relevante, cu o rată de contribuție de 15%.

Contribuția ETS ar fi introdusă gradual pentru statele eligibile pentru Fondul pentru modernizare 2021–2030, de la 0% în 2028 la 30% în 2034, prin creșteri anuale de cinci puncte procentuale. Pentru tutun, tranziția ar viza statele a căror pondere estimată în contribuție depășește 150% din ponderea lor în venitul național brut al UE: rata ar fi 5% în 2028–2030, 10% în 2031–2033 și 15% în 2034. Documentele nu permit calcularea impactului financiar exact pentru România.

Pachetul de venituri rămâne deschis și în privința unor surse suplimentare. Costa propune continuarea lucrărilor asupra unei contribuții legate de criptoactive, cu o propunere de legislație sectorială în 2028, și examinarea veniturilor provenite din viitoarele proceduri de atribuire a frecvențelor radio. Proiectul menționează inclusiv partea superioară a benzii de 6 GHz utilizată pentru serviciile 6G. Alte opțiuni, precum menținerea sau eliminarea anumitor corecții aplicabile resursei bazate pe venitul național brut, sunt încă prezentate în variante alternative în text. Aceste pasaje arată că propunerea nu este un compromis juridic închis și că unele dintre cele mai sensibile decizii financiare rămân pentru negocierile politice.

Negociatorii Parlamentului European avertizaseră deja că aprobarea instituției nu poate fi considerată garantată. La conferința de presă din 18 noiembrie, Siegfried Mureșan, eurodeputat român din Partidul Popular European, și Carla Tavares, eurodeputată portugheză din grupul Socialiștilor și Democraților, au cerut un buget mai ambițios și venituri proprii suficiente. Poziția lor precedă propunerea Costa și nu constituie un răspuns la noile cifre. Separat, Parlamentul adoptase în aprilie o poziție care solicita un buget mai mare decât cel propus de Comisie.

Procedurile juridice pentru adoptarea bugetului și pentru finanțarea sa sunt distincte. Potrivit articolului 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, regulamentul cadrului financiar multianual trebuie adoptat în unanimitate de Consiliu, după aprobarea Parlamentului European. Parlamentul poate aproba sau respinge textul în această procedură. Separat, decizia privind resursele proprii necesită unanimitatea Consiliului, consultarea Parlamentului și aprobarea tuturor statelor membre în conformitate cu cerințele lor constituționale. Un eventual acord politic între liderii europeni nu ar activa automat noile contribuții digitale, din tutun sau ETS și nici nu ar substitui adoptarea regulamentelor sectoriale pentru programele de finanțare.

Următoarea etapă este reuniunea extraordinară a Consiliului European din 26–27 noiembrie, la Bruxelles. Costa urmărește un acord politic până la sfârșitul lui 2026, pentru ca legislația programelor și pregătirile administrative să fie finalizate în 2027, înainte de începerea noului cadru la 1 ianuarie 2028. Sumele și regulile propuse rămân supuse negocierii între cele 27 de state și aprobărilor instituționale ulterioare.






























RELATED ARTICLES