Banca Centrală Europeană spune că doar 7% dintre firmele din zona euro folosesc intensiv inteligența artificială

Inteligența artificială este deja folosită de majoritatea firmelor din zona euro, dar doar o mică parte o integrează suficient de profund pentru a schimba felul în care produc, inovează și concurează. Banca Centrală Europeană arată într-o analiză publicată miercuri că peste 70% dintre firmele din zona euro foloseau IA în ultimul trimestru din 2025, însă doar 7% raportau o utilizare intensivă.

Pe scurt

1. Peste 70% dintre firmele din zona euro foloseau inteligența artificială în ultimul trimestru din 2025, potrivit analizei Băncii Centrale Europene.

2. Doar 7% dintre firme raportau o utilizare intensivă a IA.

3. Aproape jumătate dintre firmele care nu foloseau IA în 2025 intenționau să investească în această tehnologie în 2026.

4. Firmele care folosesc IA intensiv sunt mai motivate de creștere, inovare, cercetare, dezvoltare și extinderea produselor și serviciilor.

5. Principalele obstacole pentru extinderea utilizării IA sunt lipsa competențelor, utilitatea limitată a tehnologiilor actuale pentru unele afaceri și incompatibilitatea cu sistemele existente.

Analiza Băncii Centrale Europene pornește de la o diferență esențială pentru înțelegerea efectului IA asupra economiei. O firmă poate spune că folosește inteligența artificială, dar acest lucru nu înseamnă automat că devine mai productivă. Impactul apare mai ales atunci când tehnologia este legată de activitățile centrale ale companiei, de inovare, cercetare, dezvoltare, produse noi, servicii noi și schimbări reale în modul de lucru.

Autorii analizei, David Chaloupka, Tibor Lalinský și Paloma Lopez-Garcia, arată că simpla adoptare a IA nu garantează îmbunătățiri măsurabile ale eficienței. Contează scopul pentru care este folosită tehnologia. Firmele care aplică IA în procesele de bază generează mai multă valoare decât cele care o folosesc doar pentru sarcini periferice, rare sau de rutină.

Datele provin din Survey on the Access to Finance of Enterprises, sondajul BCE realizat pe peste 5.000 de firme din țările zonei euro. În ultimul trimestru al anului 2025, mai mult de 70% dintre firme au raportat că folosesc IA. Aproape jumătate dintre firmele care nu foloseau IA în 2025 au spus că intenționează să investească în această tehnologie în 2026.

Această creștere rapidă arată că IA se răspândește repede în economie. Totuși, analiza BCE sugerează că etapa dificilă începe după adoptare. Majoritatea firmelor folosesc tehnologia doar ocazional sau moderat, iar utilizarea intensivă rămâne rară.

Diferențele sunt importante între firme, sectoare și țări. Adoptarea IA crește în general odată cu dimensiunea firmei, dar utilizarea intensivă este relativ mai frecventă în firmele mici. Firmele mai tinere, active de mai puțin de zece ani, raportează și ele mai des o utilizare intensivă decât firmele mai vechi. În ansamblu, însă, dimensiunea firmei pare să conteze mai mult decât vârsta.

Sectorul economic contează mult. Utilizarea intensivă este mai prezentă în servicii, mai ales în servicii high-tech și intensive în cunoaștere, cum este sectorul informațiilor și comunicațiilor. Aceste sectoare includ dezvoltatori și furnizori de instrumente IA, au un nivel ridicat de digitalizare, acces la date, infrastructură de calcul și angajați cu competențe tehnice mai avansate.

BCE arată și o diferență de motivație între utilizatorii moderați și cei intensivi. Firmele aflate la începutul adoptării invocă mai ales reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței operaționale. Firmele care folosesc IA intensiv vorbesc mai des despre creștere, inovare, cercetare și dezvoltare, extinderea produselor și serviciilor și chiar creșterea ocupării.

Această diferență este importantă pentru economia zonei euro. Dacă IA este folosită doar pentru automatizarea unor sarcini marginale, impactul asupra productivității poate rămâne limitat. Dacă este folosită pentru produse, servicii, procese și modele de afaceri noi, efectul poate deveni mai profund.

Un alt element interesant din analiza BCE este presiunea concurențială. Firmele tind să folosească IA mai intensiv atunci când văd că firme similare investesc în această tehnologie. Teama de a pierde teren față de competitori devine un motor al adoptării mai profunde.

Efectul este vizibil mai ales la firmele mature, bine stabilite pe piață, care se simt amenințate de firme tinere mai avansate tehnologic sau de competitori performanți. BCE arată că această presiune este mai puternică în sectorul informațiilor și comunicațiilor și în serviciile profesionale, unde există multe firme tinere, firme cu creștere rapidă și competiție internațională mai intensă.

Finanțarea este o altă diferență majoră. Peste 84% dintre firmele care folosesc IA intensiv au investit deja în această tehnologie. În rândul utilizatorilor moderați, proporția este de doar 33%. Pentru 2026, 99% dintre utilizatorii intensivi plănuiesc investiții în IA, alocând în jur de 20% din investițiile totale activităților legate de IA.

Aceste cifre arată că integrarea profundă a IA costă mai mult decât cumpărarea unor licențe pentru instrumente generale. O firmă care vrea să folosească IA în procesele de bază poate avea nevoie de soluții personalizate, infrastructură digitală, restructurare internă, competențe noi și finanțare pe termen mai lung.

BCE arată că firmele care folosesc IA intensiv tind să combine mai multe surse de finanțare. În zona euro, unde firmele au mai puține modalități de a atrage bani direct de la investitori sau de pe piețele financiare, împrumuturile bancare rămân importante pentru finanțarea investițiilor în IA.

Analiza identifică și principalele bariere. 40% dintre firme menționează lipsa competențelor legate de IA. 28% spun că tehnologiile actuale de IA au utilitate limitată pentru nevoile lor de afaceri. 26% indică incompatibilitatea cu sistemele existente.

Aceste obstacole explică de ce adoptarea rapidă nu se transformă automat în transformare economică profundă. O firmă poate avea acces la un instrument IA, dar fără oameni pregătiți, infrastructură compatibilă, date utilizabile și o idee clară despre aplicarea tehnologiei în activitatea sa centrală, beneficiile rămân limitate.

BCE sugerează că sprijinul public țintit ar putea ajuta firmele să treacă de la experimentare la utilizare intensivă. Exemplele menționate includ împărtășirea cazurilor de succes, programe aplicate de formare pentru manageri, angajați și specialiști IT, precum și servicii de consultanță subvenționate pentru firme.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii, aceste instrumente pot fi decisive. Firmele mai mici pot fi mai agile și mai dispuse să folosească IA în mod intensiv, dar pot avea mai puține resurse pentru consultanță, infrastructură și competențe tehnice. Fără sprijin sau finanțare adecvată, riscul este ca diferența dintre firmele care doar folosesc IA și cele care o integrează profund să se mărească.

Analiza Băncii Centrale Europene arată că întrebarea economică nu mai este dacă firmele adoptă inteligența artificială, ci cât de profund o folosesc. Dacă majoritatea firmelor rămân la experimentare sau la utilizări marginale, efectul asupra productivității va fi limitat. Dacă mai multe companii reușesc să integreze IA în producție, servicii, cercetare și modele de afaceri, tehnologia poate deveni un motor real de creștere.

Pentru zona euro, această diferență contează direct. Creșterea productivității este una dintre marile probleme ale economiei europene, iar IA este văzută ca o posibilă sursă de accelerare. Datele BCE arată însă că productivitatea nu vine din prezența tehnologiei într-o firmă, ci din capacitatea firmei de a o transforma în schimbare organizațională, investiție și inovare.