Calitatea și gustul domină prioritățile alimentare într-un sondaj în 11 țări, iar mediul este ales de 8% dintre respondenți

Calitatea și gustul sunt cele mai frecvent invocate criterii la cumpărarea alimentelor într-un Eurobarometru realizat în 11 țări din afara Uniunii Europene, în timp ce sustenabilitatea de mediu și bunăstarea animalelor intră rar între primele trei priorități declarate. Calitatea este selectată de 76% dintre respondenți, gustul de 56%, prețul de 45% și siguranța de 41%. Pentru mediu, proporția este de 8%, iar pentru bunăstarea animalelor de 5%.

Participanții puteau alege cel mult trei factori dintr-o listă care includea și autenticitatea produselor sau aspectele legate de sănătate. Întrebarea privea produsele agricole, alimentele și băuturile în general, indiferent de origine. Procentele descriu astfel ce factori ajung între principalele influențe declarate asupra cumpărăturilor. Ele nu înseamnă că restul respondenților resping protecția mediului ori bunăstarea animalelor și nici că un singur criteriu decide fiecare achiziție.

Raportul, datat martie 2026 și prezentat de Comisie în iulie, se bazează pe 11.119 interviuri online realizate de Demoscopy între 4 și 11 februarie, la cererea Agenției Executive Europene pentru Cercetare. Au fost intervievate persoane de 20–55 de ani din mediul urban, selectate ca segment cu acces mai mare la produse importate. Studiul acoperă China, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite; rezultatele nu reprezintă întreaga populație a acestor țări.

În spatele ierarhiei generale apar diferențe între piețe. Siguranța alimentară este aleasă de 65% dintre respondenții din China și de 64% din Thailanda, față de 41% în ansamblul sondajului. Prețul este indicat de 56% în Regatul Unit și de 54% în Japonia, dar de 27% în China și tot atât în India. Calitatea rămâne, potrivit raportului, criteriul dominant în toate țările, însă celelalte priorități nu au aceeași pondere peste tot.

Bunăstarea animalelor oferă un alt exemplu al diferențelor ascunse de rezultatul general. În Regatul Unit, 13% o includ între principalii factori de cumpărare, comparativ cu 5% la nivelul întregului sondaj. Sustenabilitatea de mediu este menționată de 8% dintre respondenții britanici. Chiar și aici, raportul constată că aceste criterii rămân în urma calității, gustului, prețului și siguranței.

Răspunsurile diferă și în funcție de componența gospodăriei. Calitatea este invocată de 81% dintre participanții cu doi copii, față de 70% dintre cei fără copii. Prețul este selectat de 52% dintre respondenții fără copii, comparativ cu 40% dintre cei cu un copil și 39% dintre cei cu doi. Acestea sunt asocieri între caracteristicile respondenților și răspunsurile lor; sondajul nu izolează efectul copiilor de cel al veniturilor sau al altor diferențe dintre gospodării.

Rezultatele sunt relevante pentru felul în care UE își promovează alimentele pe piețele externe. Comisia cofinanțează campanii și organizează activități care pun în valoare calitatea și diversitatea produselor europene. Programul de promovare pentru 2026 prevede 205 milioane de euro pentru produse agroalimentare sustenabile și de calitate, atât în Uniune, cât și în afara ei. Bugetul acoperă promovarea pe ambele tipuri de piețe, nu exclusiv exporturile.

Ierarhia declarată oferă informații despre atributele pe care consumatorii le invocă atunci când aleg produse, dar nu testează ce mesaj publicitar ar funcționa mai bine. Un criteriu omis din primele trei poate rămâne relevant pentru aceeași persoană. Datele nu arată nici cât ar accepta respondenții să plătească în plus pentru un produs cu impact mai redus asupra mediului sau cu standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor.

Raportul compară rezultatele și cu ediția din 2021, însă modificările metodologice cer prudență. Numărul interviurilor pe țară a crescut de la aproximativ 500 la 1.000, proporția femeilor și bărbaților a trecut de la 70/30 la 50/50, iar Statele Unite au fost adăugate în 2026. Aceste schimbări limitează interpretarea diferențelor drept tendințe. Sondajul descrie prioritățile declarate ale segmentului urban studiat, fără să demonstreze o schimbare generală a comportamentului de cumpărare.