Comisarul european Wopke Hoekstra a declarat luni, la o audiere parlamentară în Senatul și Camera Deputaților din Italia, că Uniunea Europeană se confruntă cu un set suprapus de crize, de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile globale până la schimbările climatice, costurile energiei și creșterea economică lentă. În intervenția sa, Hoekstra a susținut că răspunsul european trebuie să combine politica climatică, competitivitatea și independența, fără ca una dintre aceste priorități să fie urmărită în detrimentul celorlalte.

Pe scurt

1. Wopke Hoekstra a spus că UE se confruntă simultan cu crize geopolitice, economice, energetice și climatice.

2. Comisarul a afirmat că Europa are nevoie de mai multă creștere economică, simplificare, investiții în tehnologii curate și o piață de capital mai integrată.

3. În domeniul energiei, el a pledat pentru mai multă electrificare, interconectări, solar, eolian, stocare în baterii și energie nucleară.

4. Hoekstra a anunțat că, în trimestrul al patrulea al acestui an, Comisia va veni cu un nou pachet privind adaptarea la schimbările climatice.

În deschiderea discursului său, Hoekstra a descris un context internațional pe care l-a caracterizat drept unul de maximă turbulență. El a invocat războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, agresivitatea și afirmarea de putere din Indo-Pacific, criza din Orientul Mijlociu și tensiunile tot mai vizibile în relația transatlantică. În această cheie, comisarul a spus că „concluzia este pur și simplu că o iarnă geopolitică deplină a fost impusă asupra noastră”, prezentând tabloul global ca pe unul în care cooperarea europeană devine esențială.

Hoekstra a legat această presiune externă de vulnerabilitățile structurale ale Uniunii Europene. El a spus că Europa rămâne în urma competitorilor, în special a Statelor Unite și a Chinei, din cauza creșterii economice lente, și a argumentat că o economie mai puternică este necesară pentru a finanța domenii pe care le-a enumerat explicit, apărare, securitate, adaptare climatică, energie, sănătate și educație. În același timp, el a inclus pe lista problemelor interne și migrația, precum și integrarea socială.

În partea economică a intervenției sale, comisarul a susținut că Europa trebuie să continue implementarea elementelor din Clean Industrial Deal prezentat de Comisie anul trecut. El a cerut mai multă simplificare, nu doar la nivel european, ci și la nivel național, și a pledat pentru condiții de concurență echitabile pentru companiile europene. În formularea sa, companiile din UE nu pot fi lăsate să suporte concurență neloială, în special din partea Chinei. Tot în acest registru, Hoekstra a spus că Uniunea are nevoie de mai multă tehnologie curată, de mai multe investiții în tehnologie curată și de piețe-pilot pentru produsele viitorului, inclusiv în oțel și produse chimice. El a adăugat și apelul pentru o orientare mai pronunțată de tip „Buy European” și pentru avansarea uniunii piețelor de capital, argumentând că lichiditatea pentru companii mari și mici este mai ușor disponibilă în Statele Unite decât în Europa, unde piața rămâne fragmentată în 27 de piețe naționale.

Tema energiei a ocupat o parte centrală a discursului. Hoekstra a spus că cetățenii și companiile simt direct presiunea costurilor atunci când primesc facturile la încălzire sau când alimentează mașinile, iar Comisia lucrează pentru a permite statelor membre să reducă anumite componente ale facturii energetice prin flexibilități în domeniul taxării și al costurilor de rețea. El a estimat că, pentru o țară europeană medie, aceste două componente reprezintă aproximativ 30% din factura totală. În același timp, comisarul a insistat că Europa este un continent sărac în resurse, fără petrol și cu foarte puțin gaz, și că aceasta este deja a doua oară în cinci ani când Uniunea se află la mâna producătorilor de petrol și a exportatorilor. În această logică, a susținut că singura cale de a ieși pe termen lung din această dependență este accelerarea tranziției energetice.

Formularea sa privind mixul energetic a fost una explicită și largă. Hoekstra a spus că Europa are nevoie de mai multă electrificare, de mai multe interconectări între statele membre, de o singură piață energetică, de mai mult solar, mai mult eolian, mai multă stocare în baterii și mai multă energie nucleară. El a precizat că decizia privind energia nucleară aparține statelor membre, dar a adăugat că, privită din perspectiva climei, a competitivității și a independenței, Europa are nevoie de toate aceste componente, inclusiv de nuclear.

Discursul a acordat un spațiu important și schimbărilor climatice, atât ca problemă de mediu, cât și ca problemă economică. Hoekstra a spus că lumea continuă să se încălzească și că Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii, cu efecte distribuite inegal în interiorul Uniunii, partea de sud fiind deosebit de vulnerabilă. În opinia sa, această evoluție se traduce în mai multe pagube economice, mai multe incendii de vegetație, inundații și alte efecte negative asupra societăților europene. Referindu-se direct la Italia, el a afirmat că țara este puternic expusă la fenomene extreme, că majoritatea zonelor sunt expuse riscului de inundații, secetă și valuri de căldură și că, în ultimii ani, pierderile au fost substanțiale, însumând în jur de 20 de miliarde de euro pe an, în timp ce doar o mică parte, aproximativ 4%, este acoperită de asigurări.

Pe acest fond, comisarul a susținut că Europa trebuie să devină mai inteligentă în materie de atenuare, adaptare și reziliență. El a argumentat că fiecare euro cheltuit pentru repararea pagubelor este un euro care nu mai poate fi folosit pentru investiții productive care să susțină creșterea economică. În același timp, a încercat să prezinte adaptarea nu doar ca pe un cost, ci și ca pe o investiție rațională, spunând că măsurile de prevenire și pregătire pot părea costisitoare la început, dar se vor dovedi rentabile pe termen lung. Hoekstra a mai afirmat că multe soluții bune de adaptare țin mai degrabă de modul de proiectare a spațiului și a proceselor decât de investiții noi, foarte intensive în capital.

În finalul discursului, Hoekstra a făcut și un anunț de calendar. El a spus că, în trimestrul al patrulea al acestui an, Comisia va veni cu un nou pachet privind adaptarea. Chiar dacă intervenția sa nu a intrat în detalii legislative sau bugetare despre acest viitor pachet, mențiunea indică faptul că executivul european pregătește o nouă inițiativă într-un domeniu pe care comisarul l-a prezentat drept inevitabil și urgent, în special pentru statele și regiunile mai expuse la fenomene meteorologice extreme.

În ansamblu, discursul de la Roma nu a fost unul despre o măsură punctuală, ci despre direcția în care Comisia încearcă să plaseze dezbaterea europeană. Hoekstra a prezentat industria, clima și independența drept un singur nod strategic, a legat securitatea energetică de tranziția verde și a folosit competitivitatea economică drept argument pentru accelerarea investițiilor și a integrării pieței. Din punct de vedere instituțional, mesajul central a fost că Uniunea nu poate trata separat presiunile geopolitice, slăbiciunile economice și costurile climatice, ci trebuie să le răspundă prin politici care să le lege între ele.