Comisia Europeană a aprobat parțial cea de-a patra cerere de plată a Maltei, în valoare de 51,5 milioane euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, principalul instrument al NextGenerationEU. Executivul european spune că Malta a îndeplinit satisfăcător 25 din cele 26 de jaloane și ținte prevăzute pentru această tranșă, dar a constatat că un jalon legat de reforma privind planificarea fiscală agresivă nu a fost încă realizat.
Pe scurt
-
Comisia a aprobat parțial cererea Maltei pentru plata a 51,5 milioane euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
-
Malta a îndeplinit 25 din 26 jaloane și ținte aferente acestei cereri de plată.
-
Jalonul neîndeplinit privește reforma privind planificarea fiscală agresivă.
-
Comisia poate suspenda suma corespunzătoare acestui jalon.
-
Malta va avea șase luni pentru a remedia problema.
Comisia Europeană consideră că Malta a realizat aproape integral reformele și investițiile aferente acestei tranșe, care acoperă domenii precum statul de drept și anticorupția, tranziția verde și digitală, sănătatea și educația.
Printre măsurile validate se numără un program de alfabetizare destinat elevilor, care include intervenții țintite pentru a ajuta peste 1.000 de copii să atingă un nivel adecvat de citire. Programul urmărește creșterea autonomiei și a încrederii în sine, precum și reducerea inegalităților educaționale.
În domeniul sănătății, una dintre măsurile centrale este modernizarea sistemelor de patologie digitală prin introducerea de echipamente și infrastructură IT avansată. Aceste investiții sunt menite să accelereze diagnosticarea, să îmbunătățească deciziile clinice și să optimizeze utilizarea resurselor spitalicești.
În ceea ce privește statul de drept, o reformă importantă privește transferul competențelor de urmărire penală către biroul procurorului general. Aceasta presupune mutarea responsabilităților pentru peste 30 de tipuri de infracțiuni de la poliție către o structură specializată, cu scopul de a consolida independența sistemului judiciar și eficiența procedurilor.
În același timp, Comisia a constatat că reforma privind planificarea fiscală agresivă nu a fost încă implementată în totalitate. Problema identificată vizează intrarea în vigoare a unor acte juridice menite să reducă riscurile asociate fluxurilor financiare de intrare și de ieșire.
Procedura intră acum în faza de evaluare la nivelul Consiliului, prin Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite o opinie. Malta are, în paralel, o lună pentru a transmite observații privind evaluarea Comisiei.
Dacă evaluarea negativă este menținută, Comisia poate suspenda partea din plată aferentă jalonului neîndeplinit. Suma exactă va fi stabilită pe baza metodologiei aplicate pentru astfel de situații. Malta va avea apoi un termen de șase luni pentru a remedia deficiențele și pentru a îndeplini jalonul restant.
După această perioadă, Comisia va reevalua situația și, dacă cerințele sunt îndeplinite, va putea debloca suma suspendată. În paralel, plata pentru jaloanele deja validate poate fi autorizată după finalizarea procedurii de avizare la nivelul Consiliului și adoptarea deciziei de plată.
Malta a depus această cerere de plată la 19 decembrie 2025, în cadrul unui plan de redresare care include reforme și investiții pentru tranziția verde și digitală.
Mecanismul de Redresare și Reziliență condiționează plățile către statele membre de realizarea unor jaloane și ținte convenite în planurile naționale. Cazul Maltei arată modul în care această condiționalitate funcționează în practică: progresul substanțial permite deblocarea unei părți din fonduri, dar neîndeplinirea chiar și a unui singur jalon poate duce la suspendarea parțială a plății.
În acest caz, reforma fiscală reprezintă elementul sensibil care blochează aprobarea integrală. Mesajul transmis este că implementarea completă a reformelor rămâne esențială în etapa finală a NextGenerationEU.
