Comisia atrage 11 miliarde de euro prin obligațiuni UE, cu cerere de circa 16 ori oferta pentru scadența din 2056

Comisia Europeană a atras 11 miliarde de euro prin două noi obligațiuni UE, cu scadențe în 2030 și 2056, într-o tranzacție în care cererea investitorilor a depășit de aproximativ 12, respectiv 16 ori sumele oferite. Împrumutul contribuie la programul de finanțare al Uniunii, care susține redresarea economică, sprijinul pentru Ucraina și investițiile în apărare.

Tranzacția, a opta emisiune sindicalizată a Comisiei din 2026, cuprinde 6 miliarde de euro cu scadența la 12 martie 2030 și 5 miliarde cu scadența la 12 octombrie 2056. Potrivit comunicatului Comisiei, registrele finale de ordine au depășit 72 de miliarde, respectiv 80 de miliarde de euro. Aceste valori măsoară cererea pentru titluri; suma atrasă prin operațiune rămâne de 11 miliarde.

Pentru obligațiunea scadentă în 2030, randamentul la emisiune a fost de 3,495%, iar cuponul anual de 3,375%. Titlurile au fost plasate la 99,629% din valoarea nominală. Tranșa din 2056 a avut un randament de 4,541%, un cupon de 4,5% și un preț de 99,329% din valoarea nominală.

Cuponul stabilește dobânda plătită în raport cu valoarea nominală a obligațiunii. Randamentul la emisiune ține seama și de prețul la care investitorul cumpără titlul, ceea ce explică diferența dintre cele două procente. În ambele tranșe, prețul de plasament a fost sub valoarea nominală, iar randamentul peste rata cuponului.

Comisia a folosit ca repere de preț obligațiuni UE deja existente. Noua tranșă din 2030 a fost plasată la șase puncte de bază peste obligațiunea UE scadentă în iulie 2029, iar cea din 2056 la trei puncte de bază peste titlul scadent în octombrie 2055. Un punct de bază reprezintă 0,01 puncte procentuale. Comisia consideră că folosirea mai frecventă a propriilor obligațiuni ca referință reflectă lichiditatea în creștere a acestei piețe.

Operațiunea face parte din ținta de 80 de miliarde de euro în obligațiuni UE pentru a doua jumătate a anului. Într-o emisiune sindicalizată, un grup de bănci plasează titlurile direct la investitori. Pentru această tranzacție, băncile coordonatoare au fost Barclays, Crédit Agricole CIB, Citi, DZ Bank și JP Morgan; Comisia folosește în paralel și licitații pentru a-și acoperi nevoile de finanțare.

Banii atrași nu sunt împărțiți în comunicat între programele beneficiare. Prin abordarea unificată de finanțare, aplicată din ianuarie 2023, Comisia emite obligațiuni sub denumirea comună EU-Bonds și alimentează o rezervă centrală din care sunt finanțate programe diferite. Acest mecanism permite finanțarea NextGenerationEU, a asistenței pentru Ucraina și a instrumentului SAFE pentru achiziții comune în domeniul apărării, fără ca fiecare emisiune să fie destinată unui singur program.

După operațiune, datoria totală a UE aflată în circulație era de aproximativ 849,27 miliarde de euro, potrivit Comisiei. Această sumă includea 43,9 miliarde în titluri pe termen scurt EU-Bills și 84,3 miliarde în obligațiuni verzi NextGenerationEU. Cele două componente sunt incluse în total, iar comunicatul nu prezintă cele 11 miliarde atrase prin noua emisiune drept obligațiuni verzi.

Împrumuturile sunt garantate de bugetul UE. În explicațiile privind garanțiile pentru investitori, Comisia precizează că plata dobânzilor și rambursarea principalului reprezintă o obligație directă și necondiționată a Uniunii. Cererea ridicată pentru emisiune îi asigură astfel finanțare, împreună cu obligații de plată care, pentru tranșa lungă, se întind până în 2056.