AcasăEuropaComisia de mediu a Parlamentului European propune un plafon de 300 de...


Comisia de mediu a Parlamentului European propune un plafon de 300 de zile pentru evaluarea de mediu a proiectelor

Emma Ytterell vorbește la microfon în timpul unei reuniuni a comisiei ENVI, în fața unui monitor.
Emma Ytterell, raportoarea dosarului privind accelerarea evaluărilor de mediu, într-o reuniune ENVI despre ETS, la Bruxelles, 10 septembrie 2026. Fotografia de arhivă nu surprinde votul din 4 noiembrie asupra plafonului de 300 de zile.

Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European a susținut, la 4 noiembrie 2026, introducerea unui plafon de 300 de zile pentru evaluarea de mediu a proiectelor, inclusiv examinarea inițială care stabilește dacă este necesară o evaluare completă. Termenul urmărește să ofere investitorilor mai multă predictibilitate, dar nu reprezintă o garanție că toate autorizațiile pentru un proiect vor fi obținute în acest interval.

Pe scurt

  1. Cele 300 de zile nu includ timpul necesar dezvoltatorului pentru pregătirea raportului de impact asupra mediului. În cazuri excepționale, precum proiecte deosebit de complexe, autoritățile ar putea adăuga până la 60 de zile.

  2. Dezvoltatorii ar avea un singur interlocutor pentru procedura de mediu și nu ar mai trebui să depună din nou documentele deja furnizate. Informațiile și deciziile ar fi accesibile printr-un portal online.

  3. Publicul ar avea cel puțin 30 de zile pentru observații asupra raportului de mediu. ENVI respinge posibilitatea de a exclude din instanță argumente numai pentru că nu au fost formulate în etapa administrativă.

  4. Protecția speciilor rămâne disputată. ENVI ar întări unele garanții, dar ar extinde la cuiburi, ouă și lucrări de reabilitare regula privind afectarea accidentală. S&D, care a votat împotriva raportului, consideră această extindere un risc pentru biodiversitate.

  5. Măsurile sunt deocamdată poziția unei comisii parlamentare. Votul în plen este prevăzut pentru sesiunea din 23–26 noiembrie, înaintea negocierilor asupra textului final cu Consiliul.

Raportul a trecut la o diferență de un vot, cu 36 de voturi pentru, 35 împotrivă și 11 abțineri. Emma Ytterell, eurodeputată suedeză din grupul Renew și raportoare a dosarului, susține că procedurile mai rapide pot fi compatibile cu o protecție solidă a mediului. Grupul S&D a votat împotrivă, invocând riscuri pentru protecția naturii. Votul nu modifică încă regulile aplicabile dezvoltatorilor sau autorităților.

Plafonul global propus de ENVI include etapa de screening, în care autoritatea decide dacă efectele probabile ale proiectului impun o evaluare completă. Pentru această examinare inițială, eurodeputații propun 45 de zile, în locul celor 60 din propunerea Comisiei Europene. Cele 45 de zile sunt cuprinse în limita generală, nu se adaugă acesteia. În schimb, timpul folosit de dezvoltator pentru a redacta raportul de impact este exclus din calcul. Prin urmare, intervalul calendaristic efectiv dintre pregătirea unui proiect și încheierea evaluării poate fi mai lung de 300 de zile, chiar înainte de a lua în considerare celelalte autorizații.

Prelungirea cu cel mult 60 de zile ar fi permisă numai în cazuri excepționale, justificate, de exemplu, de dimensiunea, complexitatea sau amplasamentul proiectului. În etapa în care stabilește ce trebuie să acopere evaluarea, autoritatea ar trebui să comunice și un calendar al întregii proceduri. Pentru evaluările planurilor și programelor, limita de 300 de zile ar înlocui termenele pe etape propuse inițial de Comisie. Comunicatul Parlamentului subliniază că accelerarea nu trebuie să compromită calitatea și integritatea evaluărilor.

Schimbarea administrativă centrală este întărirea punctului unic de contact pentru mediu, care ar deveni singurul interlocutor al dezvoltatorului. Acesta ar organiza succesiunea etapelor, ar coordona schimbul de documente între autorități și ar comunica rezultatul. Dezvoltatorul nu ar trebui să retransmită informații deja depuse și ar putea utiliza date din alte evaluări de mediu. Poziția ENVI susține depunerea electronică, un portal central pentru rapoarte, date și decizii și compatibilitatea tehnică a informațiilor schimbate între administrații. Pentru ca termenele să poată fi respectate, statele ar trebui să evalueze necesarul de personal al autorităților competente în termen de 12 luni și să publice rezultatele. Comisia ar prezenta la fiecare cinci ani un raport privind personalul și resursele disponibile.

ENVI a eliminat aprobarea tacită a unor etape administrative intermediare pentru proiecte strategice. În propunerea inițială, anumite etape puteau fi considerate aprobate dacă autoritatea nu răspundea în termen, cu excepții; autorizația finală trebuia însă să fie explicită. Modificarea nu privește, așadar, eliminarea unei aprobări automate a întregului proiect, care nici nu era prevăzută.

O altă modificare privește accesul la justiție. Comisia propusese să permită statelor să declare inadmisibile anumite argumente care nu fuseseră invocate în procedura administrativă. ENVI a eliminat această prevedere, înlăturând astfel restricția suplimentară propusă pentru persoanele și organizațiile care contestă o evaluare. Admisibilitatea acțiunilor ar rămâne în competența instanțelor, potrivit regulilor aplicabile.

Pentru proiectele strategice, comisia parlamentară păstrează posibilitatea recunoașterii unui interes public major și a soluționării accelerate a litigiilor în condițiile dreptului național. Instrumentele ar fi rezervate sectoarelor enumerate, între care tehnologiile cu emisii nete zero, materiile prime critice, medicamentele critice, semiconductorii și anumite porturi, căi navigabile interioare și căi ferate din rețeaua transeuropeană de transport. Ar putea fi incluse și proiecte recunoscute drept strategice prin viitoare acte sectoriale care trimit expres la regulament. Potrivit comunicatului Parlamentului, criteriile propuse de ENVI sunt contribuția la decarbonizare, eficiența utilizării resurselor sau apărare.

Protecția speciilor a divizat comisia parlamentară. Potrivit comunicatului Parlamentului, ENVI înăsprește condițiile în care afectarea accidentală a speciilor protejate în timpul unui proiect nu ar fi considerată deliberată: ar trebui luate în calcul efectele cumulative și păstrată starea favorabilă de conservare a speciilor. Totodată, extinde regula la cuiburi, ouă și lucrări de reabilitare. Annalisa Corrado, negociatoarea S&D, critică această extindere, considerând că slăbește protecția naturii. Ea arată că distrugerea cuiburilor poate fi adesea evitată prin programarea lucrărilor în afara sezonului de reproducere și cere administrații mai bine dotate pentru accelerarea procedurilor.

Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere la 30 septembrie. Textul său păstrează termene pe etape, fără plafonul global de 300 de zile, și permite în continuare limitarea unor argumente neinvocate anterior în procedura administrativă. Introduce însă condiții privind participarea efectivă, accesul la informații și protecția judiciară. Aceste diferențe față de poziția ENVI rămân de negociat.

Dosarul pornește de la propunerea Comisiei din 10 decembrie 2025, care stabilește reguli comune pentru evaluări realizate în temeiul directivelor privind impactul asupra mediului, evaluarea strategică, păsările, habitatele și apa. După votul prevăzut în plenul din noiembrie, Parlamentul ar urma să negocieze cu Consiliul. Nici limita de 300 de zile, nici celelalte modificări votate în ENVI nu pot fi prezentate în acest stadiu drept obligații deja aplicabile sau drept forma definitivă a viitorului regulament.




























RELATED ARTICLES