Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European a acceptat la 3 noiembrie procedura simplificată fără amendamente pentru propunerea de prelungire a două instrumente împotriva fraudei TVA până la 30 iunie 2030. Decizia permite avansarea raportului privind taxarea inversă opțională și mecanismul de reacție rapidă către plen, dar nu prelungește ea însăși aplicarea lor. Directiva trebuie adoptată de Consiliul UE, după consultarea Parlamentului.
Pe scurt
-
ECON a acceptat la 3 noiembrie 2026 examinarea fără amendamente a propunerii de prelungire a taxării inverse opționale și a mecanismului de reacție rapidă. Raportul urmează să ajungă în plen, calendarul indicând orientativ 23 noiembrie.
-
Comisia propune mutarea expirării celor două instrumente de la 31 decembrie 2026 la 30 iunie 2030, înaintea aplicării raportării digitale ViDA pentru tranzacțiile transfrontaliere dintre întreprinderi, de la 1 iulie 2030.
-
Taxarea inversă mută responsabilitatea evidențierii TVA de la furnizor la beneficiar pentru operațiuni eligibile și limitează posibilitatea ca furnizorul să încaseze taxa și să dispară fără să o vireze statului. Nu elimină TVA și nu se extinde automat la toate firmele.
-
Mecanismul de reacție rapidă permite măsuri temporare, pentru cel mult nouă luni, în cazuri urgente de fraudă bruscă și masivă, după procedura europeană de notificare și confirmare.
-
Toate statele membre, cu excepția Maltei, foloseau taxarea inversă pentru cel puțin o categorie eligibilă, potrivit consultării Comisiei din 2026. Douăzeci și două o aplicau tranzacțiilor cu certificate de emisii.
-
Decalajul de conformare la TVA, estimat la 128 de miliarde de euro și 9,5% din obligațiile teoretice în 2023, include și erori, neconformare neintenționată și insolvențe. Nu este exclusiv fraudă și nici o sumă recuperabilă automat prin prelungire.
-
Parlamentul emite un aviz consultativ, iar Consiliul decide în unanimitate asupra directivei. Acceptarea procedurii de către ECON nu schimbă obligațiile fiscale ale întreprinderilor.
Comisia propune menținerea celor două mecanisme pentru a evita o întrerupere între expirarea lor, la sfârșitul acestui an, și aplicarea noilor cerințe europene de raportare digitală pentru tranzacțiile transfrontaliere dintre întreprinderi. Aceste cerințe, adoptate prin reforma TVA în era digitală, cunoscută ca ViDA, vor începe să se aplice la 1 iulie 2030.
La încheierea reuniunii din 3 noiembrie, președinția ECON a constatat lipsa obiecțiilor față de procedura simplificată fără amendamente și a anunțat transmiterea raportului către a doua sesiune plenară din noiembrie. Calendarul legislativ al Parlamentului indică orientativ data de 23 noiembrie. Aceasta este o etapă de pregătire a avizului parlamentar, nu adoptarea directivei.
Propunerea Comisiei, prezentată la 1 octombrie, schimbă termenele din Directiva TVA pentru taxarea inversă opțională și mecanismul de reacție rapidă. Nu modifică prin această prelungire cotele taxei și nu introduce taxarea inversă ca regulă generală pentru toate tranzacțiile dintre întreprinderi.
În sistemul obișnuit, furnizorul facturează și încasează TVA de la client, apoi o declară administrației fiscale. Taxarea inversă mută la beneficiarul operațiunii responsabilitatea pentru evidențierea taxei în decontul de TVA. Atunci când beneficiarul are drept integral de deducere, taxa poate fi dedusă în același decont, fără o plată netă aferentă acelei operațiuni.
Mecanismul urmărește în special limitarea fraudei de tip carusel. Într-o astfel de schemă, un comerciant achiziționează bunuri din alt stat membru în condițiile unei livrări intracomunitare scutite, le revinde pe piața internă cu TVA și dispare fără să vireze taxa încasată. Alte firme din lanț pot solicita deducerea TVA. Dacă furnizorul nu mai încasează taxa, este înlăturată posibilitatea de a dispărea cu acea sumă.
Opțiunea se aplică unor categorii de bunuri și servicii vulnerabile la fraudă, în limitele legislației europene și ale implementării naționale. Printre ele se numără certificatele de emisii, telefoanele mobile, anumite componente electronice și serviciile de telecomunicații. Includerea unei categorii în directivă nu înseamnă că toate statele membre folosesc automat mecanismul pentru acele operațiuni.
Potrivit răspunsurilor la consultarea Comisiei din 2026, toate statele membre, cu excepția Maltei, aplicau taxarea inversă pentru cel puțin o categorie eligibilă. Douăzeci și două o utilizau pentru tranzacțiile cu certificate de emisii, categoria în care mecanismul era cel mai răspândit. Comisia invocă și extinderea sistemului de comercializare a certificatelor prin ETS2 pentru a argumenta menținerea protecției antifraudă. Prelungirea fiscală nu schimbă regulile ETS sau ETS2.
Al doilea instrument, mecanismul de reacție rapidă, este destinat cazurilor urgente de fraudă bruscă și masivă, care pot provoca pierderi financiare considerabile și ireparabile. El permite taxarea inversă temporară pentru operațiuni din alte sectoare decât cele acoperite de opțiunea obișnuită, pentru cel mult nouă luni și cu măsuri de control adecvate.
Statul membru trebuie să notifice Comisia și celelalte state, explicând natura fraudei, urgența și consecințele financiare. După primirea informațiilor necesare, Comisia are o lună pentru a formula o obiecție sau pentru a confirma că nu se opune. Măsura poate fi adoptată după primirea confirmării și servește ca soluție temporară pe durata examinării unei derogări prin procedura obișnuită. Nu este o autorizație pentru modificarea unilaterală și permanentă a regulilor TVA.
Comisia arată în propunere că mecanismul de reacție rapidă nu fusese încă utilizat în practică. Statele membre îl considerau totuși util ca instrument de descurajare și ca posibilitate de răspuns la fraude excepționale. În cazul taxării inverse opționale, majoritatea statelor apreciau că măsura le-a ajutat să combată frauda și susțineau prelungirea.
Raportarea digitală ViDA ar urma să ofere administrațiilor fiscale informații mai rapide și mai detaliate despre tranzacțiile transfrontaliere. Sistemul se bazează pe facturi electronice structurate, raportare aproape în timp real și transmiterea automată a datelor, pentru a facilita identificarea neconcordanțelor și a schemelor de fraudă. Statele cu sisteme naționale de raportare digitală în timp real vor trebui să le alinieze modelului european până la 1 ianuarie 2035.
Legătura dintre cele două calendare explică termenul propus de 30 iunie 2030. Prelungirea ar păstra instrumentele actuale pe durata tranziției către raportarea transfrontalieră armonizată. Ea privește cele două mecanisme temporare din dosar, nu toate formele de taxare inversă prevăzute de legislația europeană.
Dimensiunea problemei este ilustrată de estimările Comisiei privind decalajul de conformare la TVA: aproximativ 128 de miliarde de euro în 2023, adică 9,5% din obligația teoretică totală de plată a taxei. Indicatorul măsoară diferența dintre veniturile așteptate în condiții de conformare deplină și sumele efectiv încasate.
Decalajul include însă mai mult decât frauda: evaziune, erori, neconformare neintenționată și pierderi asociate insolvențelor. Cele 128 de miliarde de euro nu reprezintă o estimare exclusivă a fraudei de tip carusel și nici o sumă care ar fi recuperată automat prin prelungirea mecanismelor. Eficacitatea instrumentelor depinde de aplicarea națională, de controale și de capacitatea autorităților de a identifica mutarea fraudei către alte operațiuni.
În acest dosar fiscal, Parlamentul este consultat, iar Consiliul UE adoptă directiva în unanimitate, după consultarea Parlamentului și a Comitetului Economic și Social European. Este o procedură legislativă specială, distinctă de cea în care Parlamentul și Consiliul decid împreună ca legislatori egali.
Pentru întreprinderile din sectoarele vizate, miza imediată este continuitatea regulilor deja aplicate. Decizia procedurală ECON nu schimbă obligațiile fiscale ale firmelor. Prelungirea va produce efecte juridice numai după adoptarea directivei și intrarea sa în vigoare; propunerea prevede acest moment în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
