Comisia Europeană anunță un oficiu intern pentru aplicarea sancțiunilor și un grup împotriva eludării lor prin criptoactive

Comisia Europeană a anunțat crearea unui oficiu intern care va reuni activitățile sale privind sancțiunile economice și lansarea unui grup informal de experți pentru combaterea eludării sancțiunilor financiare prin criptoactive. Cele două inițiative au fost prezentate la reuniunea din 5 noiembrie 2026 a responsabililor naționali pentru sancțiuni, prezidată de comisara Maria Luís Albuquerque. La briefingul din 9 noiembrie, purtătoarea de cuvânt Siobhan McGarry a precizat că atribuțiile oficiului vor include și cooperarea cu țări din afara Uniunii.

Noul oficiu este conceput ca o structură de coordonare în interiorul executivului european. În explicațiile oferite la briefingul din 6 noiembrie, McGarry a spus că acesta va reuni activitatea Comisiei pe întregul parcurs al sancțiunilor economice: conceperea politicii, dialogul cu partenerii externi, implementarea și combaterea tentativelor de eludare. Scopul declarat este o aplicare mai coerentă a restricțiilor și menținerea presiunii asupra Rusiei pentru încetarea războiului împotriva Ucrainei.

Pentru statele membre, Comisia promite acces mai rapid la orientări, schimburi de date și analize economice și tehnice. Aceste instrumente ar trebui să ajute autoritățile să aplice consecvent aceleași restricții, într-un domeniu care poate implica tranzacții bancare, exporturi, servicii și intermediari din mai multe jurisdicții. Anunțul descrie obiectivele reorganizării, fără să demonstreze că oficiul este deja pe deplin operațional.

Grupul pentru criptoactive reprezintă o inițiativă distinctă. Albuquerque a anunțat EU Crypto Sanctions Task Force pentru a întări capacitatea de detectare și combatere a eludării sancțiunilor financiare. În declarația publicată la 6 noiembrie, comisara a descris domeniul ca fiind complex din punct de vedere tehnic și în schimbare rapidă și a insistat asupra necesității de a împiedica folosirea noilor tehnologii sau a jurisdicțiilor din țări terțe drept refugii pentru astfel de operațiuni.

McGarry a explicat că grupul va avea caracter informal și va pune în comun expertiza Comisiei și a statelor membre. Activitatea sa ar urma să contribuie la conceperea unor măsuri care închid căile de eludare prin criptoactive și la o aplicare mai eficientă a sancțiunilor. Inițiativa se concentrează asupra tranzacțiilor care ocolesc restricțiile, fără să instituie prin acest anunț o interdicție generală asupra criptoactivelor.

Precizarea din 9 noiembrie privește dimensiunea externă a oficiului. Întrebată dacă activitatea acestuia va acoperi și țări din afara UE, McGarry a confirmat că dialogul cu aceste țări intră în atribuțiile preconizate. Răspunsul a reluat rolul de coordonare pe întregul parcurs al sancțiunilor; nu a anunțat sancțiuni noi împotriva unei anumite țări sau companii.

Reuniunea din 5 noiembrie a fost a zecea a grupului la nivel înalt pentru măsurile restrictive ale Uniunii. Au participat reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai Serviciului European de Acțiune Externă. Discuțiile au vizat amenințările financiare emergente, inclusiv utilizarea criptoactivelor, contribuția Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) la investigarea eludării și experiențele autorităților naționale în aplicarea sancțiunilor.

În declarația sa, Albuquerque a subliniat că adoptarea sancțiunilor este numai începutul, iar impactul lor depinde de eficiența și consecvența aplicării. Ea a cerut reducerea lacunelor și a diferențelor de practică dintre state și o cooperare mai strânsă între autorități și jurisdicții.

Această coordonare se înscrie în împărțirea existentă a competențelor UE. Consiliul adoptă deciziile de politică externă privind sancțiunile, iar măsurile economice și financiare sunt puse în aplicare prin regulamente ale Consiliului, propuse în comun de înaltul reprezentant și Comisie. Aplicarea și asigurarea respectării sancțiunilor revin în principal statelor membre. Comisia supraveghează respectarea dreptului UE și sprijină autoritățile naționale în cadrul atribuțiilor sale.

În consecință, crearea unui oficiu intern și a unui grup informal nu le conferă automat competențele polițiilor, parchetelor sau instanțelor naționale. Schimbul de informații și analiza tehnică pot ajuta la identificarea operațiunilor suspecte, dar investigațiile și sancțiunile penale țin de autoritățile învestite cu aceste puteri. Cele două anunțuri nu modifică singure obligațiile juridice aplicabile operatorilor economici.

Cooperarea cu partenerii internaționali a fost discutată și în cel de-al optulea Forum al coordonatorilor pentru sancțiuni, convocat de trimisul UE David O’Sullivan în cadrul aceleiași serii de reuniuni. Au fost implicați parteneri din Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein, iar reprezentanții Ucrainei au participat la o sesiune dedicată.

Agenda a inclus restrângerea finanțării Rusiei prin rețele de plăți din țări terțe, identificarea tiparelor de eludare din complexul militar-industrial rus și examinarea exporturilor de energie și a operațiunilor flotei din umbră. Aceste teme explică de ce coordonarea sancțiunilor presupune și cooperare dincolo de frontierele Uniunii, unde rutele comerciale și financiare pot implica jurisdicții cu regimuri diferite.

În anunțurile din 5–9 noiembrie, Comisia a prezentat mandatul general și obiectivele noilor mecanisme, fără un buget, un număr de posturi, o organigramă finală sau o dată precisă la care oficiul va deveni pe deplin operațional. Pentru autorități și întreprinderi, schimbarea urmărită este un acces mai bun la expertiză și orientări, în timp ce obligațiile de conformare continuă să rezulte din actele juridice privind sancțiunile.