Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României și Austriei pentru că cele două state nu au transmis toate informațiile cerute în rapoartele integrate naționale de progres privind energia și clima, documente care trebuiau depuse până la 15 martie 2025 în temeiul Regulamentului privind guvernanța Uniunii energetice și a acțiunilor climatice.
Pe scurt
-
România și Austria nu au transmis toate informațiile cerute în rapoartele integrate naționale de progres energie-climă.
-
Termenul legal era 15 martie 2025.
-
Rapoartele acoperă implementarea planurilor naționale pentru perioada 2021-2030.
-
Comisia consideră raportarea completă esențială pentru a urmări progresul Uniunii către țintele comune.
-
Cele două state au două luni pentru a răspunde.
Potrivit Comisiei, în baza articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre sunt obligate să raporteze din doi în doi ani progresele realizate în implementarea planurilor lor naționale integrate energie-climă, prin intermediul rapoartelor de progres. Pentru termenul din 15 martie 2025, statele trebuiau să raporteze progresele aferente perioadei 2021-2030.
Aceste rapoarte trebuie să acopere în special obiectivele, țintele și contribuțiile naționale în cele cinci dimensiuni ale Uniunii energetice: decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei, securitate energetică, cercetare, inovare și competitivitate. Cerințele de conținut sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2018/1999, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 și în Legea europeană a climei.
Comisia precizează că transmiterea este considerată completă doar atunci când sunt furnizate toate informațiile obligatorii. Executivul european afirmă că aceste rapoarte sunt esențiale deoarece arată în ce măsură guvernele naționale livrează obiectivele asumate în planurile lor naționale și permit Comisiei să urmărească progresul Uniunii către țintele comune. În lipsa tuturor informațiilor cerute, Bruxelles-ul a trimis României și Austriei scrisori de punere în întârziere.
În arhitectura aplicării dreptului UE, Comisia poate deschide proceduri de infringement atât pentru netransmiterea unor măsuri sau informații obligatorii, cât și pentru transpunere incorectă ori aplicare greșită a dreptului Uniunii. În cazul în care statul membru nu remediază situația după prima etapă formală, Comisia poate emite o opinie motivată și ulterior poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
