Comisia Europeană prezintă 17 proiecte pentru refacerea oceanelor și apelor; GeoEcoMar coordonează inițiativa pentru Dunăre și Marea Neagră

Comisia Europeană a prezentat 17 proiecte Horizon Europe pentru refacerea oceanelor și apelor, reducerea poluării și modernizarea pescuitului și acvaculturii, cu zece organizații românești implicate în patru consorții. Organizațiile românești au contribuții UE înregistrate de aproximativ 1,95 milioane de euro, iar GeoEcoMar coordonează inițiativa pentru Dunăre și Marea Neagră, BlueMissionDBS2030. Portofoliul reunește peste 340 de organizații, potrivit Comisiei, și combină demonstrațiile tehnologice cu sprijinul pentru autoritățile care vor aplica soluțiile.

Portofoliul a fost anunțat la 5 noiembrie 2026, după selecția din cadrul apelului Horizon Europe din 2025, care acoperă opt teme de finanțare. Proiectele au date contractuale de începere în iunie, septembrie sau octombrie 2026 și termene de finalizare între 2029 și 2031. Anunțul din noiembrie prezintă astfel portofoliul selectat prin apelul din 2025, cu granturi deja semnate.

Comisia descrie portofoliul drept o investiție de 119 milioane de euro. Contribuțiile UE din cele 17 fișe individuale CORDIS însumează însă 113.197.589,66 euro, aproximativ 113,2 milioane. Comunicarea nu oferă o descompunere care să reconcilieze cifra de 119 milioane cu aceste granturi. Sumele înscrise în fișele proiectelor reprezintă contribuții contractuale, distincte de costurile totale și de plățile efectuate beneficiarilor.

Proiectele fac parte din misiunea UE care urmărește refacerea sănătății oceanelor, mărilor și apelor interioare până în 2030. Cele trei obiective sunt protejarea ecosistemelor și biodiversității, prevenirea poluării și dezvoltarea unei economii albastre circulare, cu emisii nete de carbon zero. Implementarea este organizată în patru regiuni: Atlantic–Arctica, Marea Baltică–Marea Nordului, Mediterana și Dunăre–Marea Neagră. Orizontul misiunii nu înseamnă că fiecare grant se încheie în 2030.

Pentru România, BlueMissionDBS2030 aduce un rol de coordonare regională. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină, GeoEcoMar, conduce proiectul de aproximativ 3,55 milioane de euro, desfășurat între septembrie 2026 și august 2029. Împreună cu societatea Complex Delta SRL din Tulcea, cei doi beneficiari români au contribuții UE de aproximativ 614.000 de euro; această sumă este partea lor din finanțarea proiectului, nu întregul grant.

BlueMissionDBS2030 va crea o platformă de guvernanță și centre regionale care să conecteze autorități, organisme de gestionare a apelor, porturi, întreprinderi, cercetători și organizații civice. Activitățile includ sprijin pentru achiziții de inovare, pregătirea proiectelor pentru investiții, conectarea furnizorilor de soluții cu finanțatorii, formare și recomandări de politici. Un sistem digital va reuni informațiile și va urmări progresul față de obiectivele misiunii. Proiectul finanțează astfel cooperarea și extinderea soluțiilor testate, fără a constitui un fond care distribuie automat granturi administrațiilor din regiune.

DANUBINA abordează poluarea cu plastic și microplastice pe traseul Dunăre–Marea Neagră. Coordonat de Facultatea de Științe a Universității din Novi Sad, Serbia, proiectul are o contribuție UE de aproximativ 5,49 milioane de euro și se desfășoară din octombrie 2026 până în septembrie 2030. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați participă cu o contribuție înregistrată de 330.000 de euro. În cel puțin trei situri demonstrative din țări diferite vor fi testate bariere de colectare a plasticului, filtrarea și adsorbția la stațiile de epurare, precum și utilizarea plantelor pentru tratarea scurgerilor provenite din agricultură. Eficiența, costurile și posibilitățile de extindere vor fi evaluate în condiții reale.

DANUBEAQUA urmărește reducerea consumului de energie în acvacultură, prin combinarea surselor regenerabile cu instrumente digitale pentru fermele piscicole. Proiectul, coordonat de o asociație maghiară pentru tehnologie și inovare în acvacultură, are un grant UE de aproximativ 4,97 milioane de euro. Cele șapte situri demonstrative din Ungaria, România, Austria, Slovacia și Cehia vor testa soluții precum panouri fotovoltaice, energie eoliană și geotermală, biogaz și căldură reziduală, alături de sisteme pentru calitatea apei, hrănire și gestionarea energiei.

Din România participă Asociația Națională a Producătorilor din Pescărie Romfish, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Țara Ta, cu aproximativ 380.000 de euro în contribuții UE cumulate. Proiectul va adapta tehnologiile la sisteme de creștere a crapului, păstrăvului și somnului african, precum și la acvacultura marină, urmărind consumul energetic, emisiile și viabilitatea economică.

ROWER, coordonat de Universitatea din Tartu, Estonia, are o contribuție UE de aproximativ 12,54 milioane de euro. Cele 13 zone de studiu acoperă peste 5.000 de kilometri pătrați de medii marine, costiere, estuarine și riverane, în care vor fi testate și evaluate abordări de restaurare și protecție. Proiectul include simulări digitale, comparații de cost și eficiență și date reutilizabile pentru autorități. Suprafața zonelor de studiu nu reprezintă o suprafață deja restaurată.

Universitatea din București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sunt cei patru participanți români la ROWER. Contribuțiile UE înscrise pentru aceștia totalizează aproximativ 623.000 de euro. Asocierea cercetării cu autoritățile responsabile de mediu urmărește folosirea rezultatelor în deciziile de gestionare și în pregătirea investițiilor de restaurare.

Celelalte proiecte extind intervențiile în principalele bazine europene. SPHERE, coordonat din Germania, va dezvolta un cadru științific pentru rețele coerente de arii marine strict protejate, luând în calcul biodiversitatea, serviciile ecosistemelor, activitățile economice și administrarea. Pentru prevenirea poluării cu plastic, Tools4CleanBANOS va pregăti instrumente pentru autoritățile din regiunea Mării Baltice și a Mării Nordului, Tools4Ocean va combina monitorizarea digitală și intervențiile în Atlantic și Arctica, iar RIPPLE va implica cetățenii în prevenire, educație și reutilizare.

În pescuit și acvacultură, DIGI-FISH va testa tehnologii digitale și propulsie electrică sau hibridă în regiunea mediteraneeană. LIBFISH, coordonat de o cooperativă de pescari din Vigo, va demonstra soluții pentru pescuitul cu traule în bazinul Atlantic–Arctica. Țintele sale includ reducerea cu până la 80% a contactului uneltelor cu fundul mării și cu peste 20% a consumului de combustibil. SEADEEP este coordonat de Institutul Suedez de Cercetare a Mediului IVL și va testa senzori, automatizare și soluții de eficiență energetică în acvacultură și pescuitul la scară mică. Acestea sunt obiective ale demonstrațiilor, nu rezultate deja măsurate.

REMEDIES 5.0, coordonat de Institutul de Chimie din Slovenia, are o contribuție UE de aproximativ 15,42 milioane de euro. Va demonstra soluții pentru restaurarea habitatelor, reducerea poluării și utilizarea circulară a resurselor în 13 orașe și porturi din bazine europene. Isla Bonita, coordonat de Plataforma Oceánica de Canarias, are un grant UE de aproximativ 16,16 milioane de euro și se va desfășura până în august 2031. Proiectul va sprijini autoritățile insulare în pregătirea unor intervenții adaptate ecosistemelor locale și în atragerea investițiilor.

Cooperarea necesară extinderii soluțiilor este susținută și de BMAA2030 pentru Atlantic și Arctica, BMB2030 pentru Marea Baltică și Marea Nordului și MEDCONNECT pentru Mediterană. Împreună cu BlueMissionDBS2030, acestea sunt proiectele de coordonare regională, fiecare cu o contribuție UE de aproximativ 3,5 milioane de euro. Ele conectează administrații, cercetători, întreprinderi și finanțatori, astfel încât intervențiile validate să poată fi aplicate și în alte teritorii.

OCEANITY, coordonat de centrul italian CMCC, are o contribuție UE de aproximativ șase milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii europene Digital Twin Ocean, o reprezentare digitală a oceanului folosită pentru simulări și decizii. Cele trei aplicații vizează reziliența coastelor și orașelor, planificarea spațială maritimă și operațiunile maritime durabile. Proiectul va combina date oceanografice, hidrologice, climatice și socioeconomice pentru ca autoritățile și întreprinderile să poată testa scenarii înainte de a decide intervențiile.