Comisia propune ca statele membre să poată acorda ajutoare pentru restructurarea combinatelor siderurgice în dificultate

Statele membre ar putea primi mai multă libertate pentru a sprijini combinatele siderurgice aflate în dificultate, în baza unei revizuiri propuse de Comisia Europeană. Proiectul ar elimina excluderea actuală a sectorului siderurgic din regulile generale pentru ajutoarele de salvare și restructurare, fără ca sprijinul public să devină automat permis sau disponibil oricărei companii cu probleme financiare.

Orientările europene stabilesc situațiile în care un stat poate folosi bani publici pentru a menține temporar în activitate o companie nefinanciară aflată în dificultate sau pentru a-i susține restructurarea. Ele nu reprezintă un program european de finanțare și nu obligă guvernele să acorde ajutoare. Rolul lor este să arate în ce condiții un astfel de sprijin poate fi considerat compatibil cu piața internă.

Regulile actuale, adoptate în 2014, permit trei forme de intervenție: ajutor pentru salvare, ajutor pentru restructurare și sprijin temporar pentru restructurare. Ajutorul pentru salvare urmărește să ofere unei companii lichiditatea necesară pentru o perioadă limitată, în timp ce restructurarea presupune măsuri mai ample pentru restabilirea viabilității sale pe termen lung.

Sectorul siderurgic este în prezent exclus din acest cadru, alături de industria cărbunelui și sectorul financiar. Proiectul Comisiei ar elimina excluderea pentru oțel, oferind statelor membre posibilitatea de a sprijini întreprinderi siderurgice aflate în dificultate atunci când intervenția este însoțită de o restructurare adecvată.

Modificarea nu constituie o autorizare generală a subvențiilor pentru industria siderurgică. Fiecare intervenție ar trebui analizată conform condițiilor aplicabile, iar compania beneficiară ar trebui să se încadreze în definiția unei întreprinderi aflate în dificultate. Comisia subliniază că ajutoarele de acest tip pot denatura puternic concurența și trebuie utilizate în condiții restrictive.

Proiectul publicat nu precizează în comunicatul de sinteză ce măsuri de restructurare, contribuții proprii sau compensații concurențiale vor fi cerute în mod specific companiilor siderurgice. Aceste condiții vor rezulta din textul final al orientărilor și din evaluarea fiecărui caz de ajutor notificat Comisiei.

A doua schimbare vizează startupurile inovatoare. În primii ani, asemenea companii pot acumula pierderi deoarece investesc în dezvoltarea tehnologiei, angajarea personalului, testarea produselor și extinderea activității înainte de a genera venituri suficiente. Potrivit Comisiei, aceste pierderi nu indică întotdeauna un risc iminent de faliment.

În cadrul actual, testele privind solvabilitatea pot conduce la clasificarea unei companii drept întreprindere în dificultate atunci când o parte importantă a capitalului său a fost consumată de pierderi. Proiectul propune ca anumite categorii de startupuri inovatoare să fie exceptate de la acest test, pentru ca situația lor să nu fie evaluată în același mod ca aceea a unei întreprinderi mature care pierde constant bani.

Comisia nu propune eliminarea tuturor criteriilor financiare pentru startupuri și nici nu afirmă că pierderile acestora trebuie ignorate. Excepția ar urma să se aplice numai anumitor companii inovatoare și numai în raport cu testul de solvabilitate menționat. Comunicarea nu oferă criteriile complete prin care vor fi identificate startupurile eligibile.

Clasificarea drept întreprindere în dificultate are efecte care depășesc ajutoarele pentru salvare. În mai multe regimuri europene de ajutor de stat, companiile aflate în dificultate nu pot primi sprijin în aceleași condiții ca întreprinderile viabile. O definiție mai flexibilă ar putea împiedica excluderea unor startupuri care înregistrează pierderi normale pentru etapa lor de dezvoltare, dar nu se află în pragul falimentului.

A treia modificare se referă la instrumentele financiare hibride, care combină elemente caracteristice capitalului propriu și datoriei. Unele dintre acestea ar putea fi incluse în calculul capitalurilor proprii atunci când autoritățile stabilesc dacă o întreprindere se află în dificultate.

Tratamentul instrumentelor hibride poate modifica rezultatul evaluării financiare. O companie care pare insuficient capitalizată atunci când instrumentul este tratat exclusiv drept datorie poate avea o situație diferită dacă acesta absoarbe pierderi sau îndeplinește alte caracteristici apropiate capitalului propriu.

Comisia afirmă că schimbarea ar permite o evaluare mai exactă a riscului real de eșec al unei întreprinderi. Comunicarea nu enumeră toate instrumentele care ar putea fi acceptate și nici condițiile contabile sau juridice pe care acestea trebuie să le îndeplinească.

Proiectul urmărește actualizarea regulilor la condițiile sociale, tehnologice și de piață existente. Revizuirea a început în august 2025 printr-un apel pentru contribuții și o primă consultare publică, iar răspunsurile primite au fost folosite la pregătirea textului actual.

Statele membre, companiile, organizațiile profesionale și celelalte părți interesate pot transmite observații până la 4 septembrie 2026. Comisia va discuta proiectul și într-o reuniune separată cu reprezentanții statelor membre.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru tranziție curată, justă și competitivă, Teresa Ribera, a afirmat că revizuirea trebuie să adapteze regulile la mediul economic actual, păstrând în același timp limitele necesare pentru ajutoarele care afectează concurența.

„The new Rescue and Restructuring Guidelines we propose today will adapt the rules to our current economic environment, while keeping in mind that this kind of aid strongly distorts competition in the internal market,” a declarat Ribera.

Consultarea nu reprezintă adoptarea regulilor și textul poate fi modificat înainte de finalizare. Comisia intenționează să adopte noile orientări până la sfârșitul anului 2026, deoarece cadrul actual expiră la 31 decembrie.

Ajutoarele de stat sunt, în principiu, incompatibile cu piața internă atunci când oferă anumitor companii un avantaj selectiv care afectează concurența și schimburile dintre statele membre. Tratatul permite însă excepții atunci când sprijinul facilitează dezvoltarea unor activități economice fără să afecteze condițiile comerciale într-un mod contrar interesului comun.

Ajutoarele pentru salvare și restructurare sunt evaluate mai strict decât multe alte forme de sprijin deoarece sunt acordate unor companii care nu mai pot funcționa în condiții normale fără intervenția statului. Ele pot menține capacități neviabile, pot transfera pierderile asupra contribuabililor și pot dezavantaja concurenții care nu primesc sprijin public.

Orientările stabilesc cadrul folosit de Comisie pentru evaluarea unor asemenea măsuri. Forma finală va determina condițiile în care sectorul siderurgic poate beneficia de sprijin și modul în care noile excepții pentru startupuri și instrumente hibride vor fi aplicate.