AcasăEuropaComisia propune interzicerea conturilor pe rețelele sociale sub 13 ani și acces...


Comisia propune interzicerea conturilor pe rețelele sociale sub 13 ani și acces supravegheat până la 15 ani

A group of people using smartphones to photograph an outdoor scene.
EU KIDS Act propune acces gradual la rețelele sociale și obligații de siguranță pentru serviciile digitale utilizate de minori.

Comisia Europeană propune interzicerea conturilor pe rețelele sociale vizate pentru copiii sub 13 ani și acces exclusiv prin conturi supravegheate de părinți pentru cei de 13 și 14 ani, cu o limită de o oră pe zi pentru serviciul respectiv. Inițiativa EU KIDS Act ar permite conturi independente de la 15 ani și ar obliga serviciile digitale vizate să elimine funcțiile care pun în pericol siguranța minorilor. Regulamentul propus trebuie negociat și adoptat de Parlamentul European și de Consiliul UE înainte ca noile obligații să se aplice.

Pe scurt

  1. Conturile independente ar fi permise de la 15 ani. La 13 și 14 ani, accesul ar necesita un minicont supravegheat, cu aprobarea contactelor de către părinte și o limită de o oră pe zi pentru serviciul respectiv.

  2. Protecțiile ar continua până la 18 ani și ar viza inclusiv jocurile online și companionii IA. Propunerea restricționează funcțiile care încurajează utilizarea compulsivă și simularea relațiilor umane care pot crea dependență emoțională.

  3. Platformele ar trebui să verifice și conturile existente, iar serviciile vizate desemnate drept platforme online foarte mari ar prezenta planuri de conformitate evaluate de auditori independenți. Verificarea vârstei ar trebui să protejeze identitatea utilizatorului.

  4. Virkkunen a precizat că dovezile privind chatboturile și companionii IA sunt încă incomplete. Comisia propune reguli pentru funcțiile dăunătoare, cu posibilitatea actualizării lor pe măsură ce tehnologia evoluează.

  5. Comisia a adoptat o propunere, care trebuie negociată cu Parlamentul European și Consiliul UE. Termenele de aplicare și obligațiile pot fi modificate înainte de adoptarea finală.

Restricțiile de vârstă ar viza rețelele sociale și platformele video cu funcții considerate riscante, precum recomandările bazate pe profiluri, contactul cu persoane din afara conexiunilor existente sau consumul neîntrerupt de conținut. Pentru adolescenții de 13 și 14 ani, părintele sau tutorele ar crea un minicont prin propriul cont, ar aproba contactele și ar controla timpul de utilizare. Instrumentele de control parental ar rămâne activate, iar funcțiile disponibile pe rețelele sociale și platformele de partajare a materialelor video ar fi limitate.

Pentru copiii între 3 și 12 ani, Comisia prevede acces limitat la servicii video concepute special pentru această vârstă, prin contul părintelui. Copilul nu ar avea cont propriu, iar părintele ar putea opri accesul oricând. Personalizarea și căutarea ar fi dezactivate, cu o excepție condiționată de o evaluare care să demonstreze că activarea lor servește interesului copilului și nu îi afectează siguranța sau viața privată. Și în acest caz, limita ar fi de cel mult o oră pe zi. Această posibilitate nu ar permite accesul la rețele sociale înainte de 13 ani.

Împlinirea vârstei de 15 ani ar permite deschiderea unui cont independent, fără acord parental prealabil, dar protecțiile privind proiectarea serviciului ar continua până la 18 ani. Ele ar viza rețelele sociale, platformele video, jocurile video online și serviciile de conversație bazate pe inteligență artificială. Printre excepțiile din text se află enciclopediile online fără scop lucrativ și serviciile cu scop predominant educațional, administrate de instituții sau organizații de învățământ ori în numele lor.

O parte dintre obligații urmăresc oprirea mecanismelor care încurajează utilizarea compulsivă. Propunerea vizează redarea automată continuă și derularea fără întreruperi reale, notificările menite să readucă utilizatorul în aplicație și mecanismele de recompensare care îl penalizează dacă nu revine zilnic. Serviciile ar trebui să ofere limite de timp și pauze care să protejeze somnul și programul școlar. Profilurile minorilor ar fi private în mod implicit, cu instrumente ușor de folosit pentru blocarea altor utilizatori.

Întrebată ce s-ar întâmpla dacă o platformă ar păstra o funcție care creează dependență, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că aceasta ar trebui eliminată și că, până atunci, platforma nu ar trebui să permită accesul copiilor și adolescenților. Ea a prezentat astfel restricționarea accesului minorilor drept consecință a neîndeplinirii cerințelor de siguranță. Declarația descrie abordarea susținută de Comisie; nu anunță o blocare deja decisă împotriva unei platforme.

S-ar schimba și selecția conținutului. Sistemele de recomandare ar trebui să acorde prioritate alegerilor explicite ale copilului, iar personalizarea bazată pe urmărirea comportamentului ar fi dezactivată implicit. Minorii ar avea o opțiune fără creare de profiluri și posibilitatea de a reseta recomandările. Aceste cerințe urmăresc să împiedice succesiunile de recomandări care îi expun tot mai mult la conținut dăunător, potrivit Comisiei.

Pentru companionii IA și chatboturile accesibile minorilor, proiectul ar interzice simularea relațiilor umane în moduri susceptibile să creeze dependență emoțională. În mod implicit, serviciile nu ar putea folosi informații din conversațiile anterioare ale copilului în discuțiile ulterioare, cu excepția celor necesare protejării siguranței sale. Un chatbot integrat într-un joc sau într-o platformă nu s-ar putea activa automat și ar trebui să poată fi oprit ușor. Furnizorii ar trebui să testeze riscurile pentru copii înainte de lansare. Proiectul cere și monitorizarea efectelor nocive ulterior, exceptând microîntreprinderile și întreprinderile mici de la această obligație.

Vicepreședinta executivă a Comisiei, Henna Virkkunen, a precizat că dovezile privind aceste tehnologii nu sunt încă complete, întrucât ele continuă să evolueze. Întrebarea viza explicit produse precum ChatGPT și Claude, dar răspunsul nu a clarificat separat încadrarea fiecăruia. Virkkunen a explicat că propunerea urmărește funcțiile dăunătoare și că regulile ar putea fi actualizate dacă apar riscuri noi.

Aplicarea pragurilor de vârstă ar necesita verificări dincolo de simpla dată de naștere declarată la înscriere. Potrivit explicațiilor Comisiei, soluții certificate, independente de platforme, ar confirma dacă utilizatorul îndeplinește condiția de vârstă, fără să îi comunice platformei identitatea. Fiecare stat membru ar trebui să ofere cel puțin o modalitate gratuită de verificare, inclusiv pentru persoanele fără identitate digitală. Aplicația europeană de verificare a vârstei este una dintre soluțiile avute în vedere.

Verificările ar privi și conturile existente. În șase luni de la aplicarea regulilor, platformele ar trebui să identifice titularii sub 15 ani și să dezactiveze conturile acestora sau pe cele pentru care vârsta nu poate fi stabilită, conform prezentării Comisiei. Pentru conturile existente, textul permite evitarea unei noi verificări dacă furnizorul poate stabili cu un grad ridicat de încredere că titularul a atins vârsta minimă cerută. Data creării contului și informațiile privind cardul de credit sunt exemple de indicii pe care Comisia le menționează.

Rețelele sociale și platformele video desemnate drept platforme online foarte mari ar trebui să prezinte Comisiei un plan detaliat de conformitate. Planul ar fi verificat de auditori independenți plătiți de furnizori, iar Comisia ar putea cere corectarea deficiențelor. Auditul nu ar constitui însă o certificare a conformității și nu ar limita puterile ulterioare de control ale Comisiei. „Platformele trebuie să demonstreze că sunt sigure din faza de proiectare”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în comunicatul de prezentare a inițiativei.

Supravegherea ar folosi structurile existente ale Regulamentului privind serviciile digitale, cunoscut ca DSA, și ale Regulamentului privind inteligența artificială. Comisia ar supraveghea direct serviciile aflate în competența sa, iar autoritățile naționale ar răspunde de celelalte. Potrivit Comisiei, amenzile ar putea ajunge la 6% din cifra de afaceri anuală mondială. Procedura accelerată propusă urmărește constatări preliminare în 30 de zile lucrătoare și o decizie finală în 90 de zile lucrătoare de la deschiderea procedurii. Textul cere Comisiei să depună eforturi pentru respectarea acestor termene, fără să garanteze încheierea fiecărei investigații în acest interval.

Inițiativa dezvoltă un cadru în care există deja orientări pentru protecția minorilor. Cele publicate de Comisie în iulie 2025, în temeiul DSA, recomandă conturi private, modificarea sistemelor de recomandare și dezactivarea unor funcții care favorizează utilizarea excesivă. Respectarea orientărilor este voluntară și nu garantează automat conformitatea cu DSA. EU KIDS Act ar introduce praguri comune de acces și cerințe specifice obligatorii, dacă textul va fi adoptat.

Virkkunen a justificat trecerea la cerințe mai precise prin ritmul prea lent în care platformele aplică orientările, potrivit evaluării sale. Comisia le folosește deja ca reper în investigații, a explicat ea, însă noua propunere ar transforma măsurile de siguranță avute în vedere în obligații concrete. Răspunsul prezintă EU KIDS Act ca o completare a DSA și o precizare a protecțiilor pentru minori.

Propunerea prezentată la 17 septembrie prevede, ca regulă generală, aplicarea la șase luni după intrarea în vigoare, cu termene distincte pentru anumite dispoziții. Procedura accelerată de control ar urma să se aplice după 12 luni. Aceste intervale rămân supuse negocierii, iar o dată calendaristică de aplicare va putea fi stabilită numai în funcție de adoptarea și publicarea textului final.





































RELATED ARTICLES