Curtea de Conturi Europeană constată rezultate semnificative la doar cinci dintre cele 14 măsuri MRR analizate în administrația publică

Numai cinci dintre cele 14 măsuri analizate în detaliu de Curtea de Conturi Europeană au produs rezultate semnificative pentru administrația publică, deși toate au atins realizările prevăzute în jaloanele și țintele finanțării europene. Raportul special publicat la 20 octombrie arată că finalizarea unor etape administrative nu demonstrează, singură, că serviciile pentru cetățeni au devenit mai rapide sau mai bune. Evaluarea rezultatelor privește Cehia, Germania, Grecia și Spania; România apare într-un eșantion mai larg, folosit pentru analiza conceperii reformelor.

Curtea a examinat modul în care planurile naționale de redresare răspund recomandărilor specifice fiecărei țări, propuse de Comisie și adoptate de Consiliul UE în cadrul Semestrului european. Acestea identifică probleme precum coordonarea instituțiilor, capacitatea administrativă, digitalizarea serviciilor și calitatea procesului decizional. Constatările auditorilor privesc și regulile propuse pentru bugetul UE din 2028–2034, care ar lega din nou finanțarea de reforme și investiții incluse în planuri naționale și regionale.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), creat în 2021 ca principal instrument al NextGenerationEU, condiționează plățile de îndeplinirea jaloanelor și țintelor convenite cu statele membre. Acestea pot certifica adoptarea unei legi, lansarea unei platforme digitale sau atingerea unui obiectiv operațional. Auditul distinge între asemenea realizări și efectele reformei: o platformă poate funcționa fără să existe dovezi că a redus durata procedurilor sau costurile suportate de utilizatori.

Pentru verificările la fața locului, auditorii au ales 16 reforme și investiții din cele patru țări. Dintre acestea, 14 aveau termen de finalizare până la sfârșitul anului 2025 și au intrat în comparația rezultatelor. Cinci au avut rezultate semnificative, opt rezultate limitate, iar pentru una nu au fost prezentate dovezi ale rezultatelor urmărite. Procentele de 36%, 57% și 7% descriu acest eșantion și nu pot fi extinse la toate proiectele MRR sau la performanța administrației românești.

Curtea a considerat rezultatele semnificative atunci când erau, în linii mari, conforme cu obiectivul principal al măsurii. Rezultatele limitate puteau reflecta deficiențe de proiectare sau implementare, dar și indicatori insuficienți, lipsa monitorizării ori timpul necesar pentru ca o schimbare legislativă să producă efecte. Absența dovezilor nu este, așadar, echivalentă cu demonstrarea absenței oricărui efect.

Exemplele ilustrează atât progresele, cât și limitele lor. În Spania, modernizarea administrației centrale a inclus 14 aplicații pentru servicii publice, care aveau 7,4 milioane de utilizatori în octombrie 2025, și un punct unic de acces pentru relația cetățenilor cu administrația. În Germania, o reformă a permis digitalizarea a 100 de servicii din competența landurilor și a altor 115 servicii federale. Legislația germană identifica însă 575 de servicii care necesitau digitalizare, astfel că intervenția nu acoperea întreaga nevoie.

În Cehia, reforma achizițiilor publice a urmărit inclusiv ponderea contractelor câștigate de întreprinderi mici și mijlocii și reducerea atribuirilor bazate exclusiv pe cel mai mic preț. Evaluarea națională din 2026 indica rezultate limitate în domeniile măsurate. Curtea a remarcat și riscuri pentru continuitatea unor efecte pozitive: finanțarea pe termen lung a serviciilor unui centru ceh care sprijină pregătirea investițiilor publice rămânea incertă după încheierea MRR.

Raportul arată, totodată, că zece dintre cele 14 măsuri au fost modificate. Pentru cinci dintre cele 14, jaloanele și țintele au fost revizuite deoarece întârzierile, costurile sau alte dificultăți făcuseră imposibilă realizarea lor în forma inițială. În aceste cazuri, plata a devenit posibilă după reducerea nivelului de ambiție al jaloanelor sau țintelor. Prin urmare, îndeplinirea condițiilor revizuite nu înseamnă neapărat realizarea tuturor obiectivelor stabilite la început.

Analiza conceperii măsurilor are un perimetru mai larg: 235 de reforme și investiții care vizează funcțiile centrale ale administrației publice din 15 state, cu costuri estimate la 22,5 miliarde de euro. Separat, totalul măsurilor asociate administrației publice în toate cele 27 de state ajunge la aproximativ 49,1 miliarde de euro, adică 8,5% din bugetul MRR folosit în raport. Acest total include o sferă de intervenții mai largă decât eșantionul de 235 de măsuri.

România figurează în eșantionul de 235 cu 26 de reforme și investiții, ale căror costuri estimate însumează 777,5 milioane de euro. Potrivit datelor Comisiei din aprilie 2026, prezentate în anexa raportului, acestea reprezintă 3,6% din costurile planului românesc folosite în comparație. Suma descrie costuri estimate, nu plăți deja efectuate sau bani pierduți. Examinarea conceperii acestor măsuri nu constituie o evaluare a rezultatelor administrației românești comparabilă cu verificările din cele patru țări vizitate.

Digitalizarea domină eșantionul: 53% dintre cele 235 de măsuri sunt digitale și absorb 71% din costurile estimate. În România, Croația, Cehia și Germania, proporția lor depășește 65%. Potrivit auditorilor, statele au favorizat intervenții considerate mai ușor de realizat în calendarul MRR, în timp ce reformele de guvernanță, coordonare și organizare instituțională au fost mai puțin acoperite.

Din cele 31 de subrecomandări examinate pentru acoperirea problemelor administrației, 35% au fost abordate în mare măsură prin măsurile prevăzute în planuri, 58% doar marginal și 7% deloc. Niciuna nu a fost considerată abordată integral. Pentru recomandările privind eficiența administrației, aproximativ jumătate au fost acoperite în mare măsură, față de numai 14% pentru cele privind guvernanța.

Acoperirea unei probleme în plan nu este același lucru cu progresul efectiv al reformei. Evaluarea Comisiei din 2025 asupra unui grup mai larg de 38 de subrecomandări din 2019 și 2020 arăta că aproximativ 8% ajunseseră la progrese substanțiale sau implementare completă, în timp ce peste 90% înregistrau doar unele progrese sau progrese limitate. Această evaluare ia în calcul toate politicile naționale relevante, nu numai măsurile finanțate prin MRR.

Curtea avertizează că problemele de măsurare riscă să continue în viitorul buget european. Pentru 17 dintre cele 24 de domenii de intervenție din categoria „Administrație publică eficace” a cadrului de performanță propus pentru 2028–2034 nu sunt prevăzuți indicatori de rezultat. Auditorii recomandă indicatori care să surprindă schimbări concrete, precum proceduri mai rapide, costuri administrative mai mici și servicii mai bune, alături de verificarea fezabilității reformelor înainte de aprobarea planurilor.

Asistența tehnică a oferit, la rândul ei, un sprijin limitat pentru implementarea reformelor din administrație examinate de auditori. Statele vizitate considerau în general utile proiectele Instrumentului de sprijin tehnic, însă acestea aveau adesea un caracter prea general pentru blocajele concrete ale reformelor MRR. Durata medie de aproximativ doi ani dintre solicitare și finalizarea proiectului putea reduce utilitatea sprijinului într-un program cu termene stricte, chiar dacă unele studii sau activități de formare erau livrate pe parcurs.

În răspunsul său oficial, Comisia susține că raportul confirmă rolul MRR în realizarea reformelor și că efectele schimbărilor structurale au nevoie de timp pentru a deveni măsurabile. Ea consideră pozitiv faptul că 93% dintre subrecomandările analizate sunt acoperite cel puțin marginal și arată că regulamentul nu cere ca fiecare dintre ele să fie abordată integral. Comisia subliniază și că lipsa dovezilor privind rezultatele nu dovedește automat lipsa rezultatelor; evaluarea retrospectivă a MRR este prevăzută până la sfârșitul anului 2028.

Comisia acceptă doar parțial mai multe recomandări pentru viitorul cadru și respinge cerința de a lega reformele de rezultate de politică publică clar definite și măsurabile în forma propusă de Curte. Argumentul său este că o listă prestabilită de indicatori nu poate surprinde întotdeauna efecte calitative, influențate de factori externi și diferite de la o reformă la alta. Instituția arată că propunerea permite folosirea unor indicatori din alte domenii sau a unora adaptați măsurii.

Raportul este un audit al performanței, nu o constatare că cele 49,1 miliarde de euro ar fi fost fraudate ori că toate intervențiile ar fi eșuat. Miza pentru bugetul 2028–2034, aflat încă în negociere, este modul în care finanțarea va putea fi legată de îmbunătățirea efectivă a administrației. Curtea cere obiective mai clare și sprijin tehnic oferit la timp, în timp ce Comisia apără flexibilitatea necesară pentru reforme ale căror efecte se văd pe termen mai lung.