Curtea de Justiție a UE respinge reducerile obligatorii impuse de Ungaria marilor retaileri alimentari

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că schema ungară care obliga marii retaileri alimentari să aplice reduceri obligatorii la anumite produse și să păstreze cantități minime în stoc este contrară dreptului UE. Hotărârea privește un mecanism introdus de Ungaria în mai 2023, pe fondul inflației alimentare și al războiului din Ucraina.

Pe scurt

1. Ungaria a impus marilor retaileri alimentari reduceri obligatorii de cel puțin 15% pentru anumite categorii de produse.

2. Comercianții vizați trebuiau să păstreze în stoc cantități minime din aceste produse.

3. Penny Market a fost amendată cu aproximativ 10.000 de euro după un control într-un magazin.

4. Curtea de Justiție a UE spune că legislația afectează concurența și libertatea comercianților de a stabili prețurile și cantitățile.

5. Curtea arată că măsura nu proteja în mod coerent consumatorii vulnerabili, deoarece viza mai ales marii retaileri, aflați de regulă în zone urbane.

Schema ungară obliga retailerii alimentari cu o cifră de afaceri anuală peste aproximativ 2,5 milioane de euro să reducă prețul unor produse cu cel puțin 15% față de cel mai mic preț aplicat în ultimele 30 de zile. În același timp, comercianții trebuiau să pună la vânzare cantități minime, calculate în funcție de vânzările zilnice medii din 2022.

Măsura acoperea mai multe categorii de alimente și produse de consum. În cazul Penny Market, controlul a vizat, între altele, mere, apă minerală și băuturi răcoritoare. Autoritatea ungară a constatat că două produse nu erau pe raft în magazin în momentul inspecției și că nu fusese făcută nicio vânzare a acelor produse până atunci în ziua respectivă.

Penny Market a contestat amenda. Compania a invocat o întârziere de livrare pentru mere și existența unui produs de înlocuire pentru categoria ape minerale și băuturi răcoritoare. Instanța din Győr a cerut Curții de Justiție a UE să clarifice dacă schema ungară este compatibilă cu normele europene privind piața agricolă comună, serviciile în piața internă și libertatea de stabilire.

Curtea a decis că legislația ungară este incompatibilă cu Regulamentul privind organizarea comună a piețelor agricole. Acest regulament se bazează pe formarea liberă a prețurilor în condiții de concurență efectivă. Obligația de a vinde anumite produse la preț redus și în cantități minime a împiedicat retailerii să decidă singuri prețurile și volumele vândute pe baza propriilor calcule economice.

Ungaria a susținut că măsura urmărea combaterea inflației și protejarea consumatorilor dezavantajați prin asigurarea accesului la produse alimentare de bază la prețuri accesibile. Curtea a acceptat că aceste obiective pot fi invocate de un stat membru, dar a constatat că măsurile trebuie să fie proporționale și capabile să atingă obiectivul urmărit.

Curtea a arătat că schema nu urmărea aceste obiective într-un mod coerent și sistematic. Ea se aplica numai comercianților alimentari cu cifră de afaceri peste pragul stabilit, care sunt în general prezenți în zone urbane. O parte importantă a consumatorilor vulnerabili, inclusiv cei din zone rurale, putea avea acces mai dificil la produsele reduse prin această schemă.

Obligația de stoc minim a fost tratată în aceeași logică. Curtea a considerat că aplicarea acesteia doar asupra aceluiași grup limitat de comercianți nu era adecvată pentru atingerea obiectivelor invocate de Ungaria.

Hotărârea privește și Directiva privind serviciile în piața internă. Curtea a spus că instanța ungară trebuie să verifice dacă schema producea discriminare indirectă împotriva companiilor stabilite în afara Ungariei. În dosar s-a arătat că retailerii mari deținuți de persoane din Ungaria puteau fi în practică exceptați, fie pentru că operau prin francize ale căror cifre de afaceri nu erau agregate, fie pentru că foloseau un alt cod de activitate economică.

Chiar dacă instanța ungară nu ar constata discriminare, Curtea a spus că legislația nu respectă cerințele Directivei serviciilor, deoarece nu este capabilă să atingă obiectivele invocate. În consecință, schema este contrară și normelor europene privind serviciile în piața internă.

Hotărârea nu rezolvă direct litigiul național dintre Penny Market și autoritatea ungară. Instanța din Ungaria trebuie să soluționeze cazul aplicând interpretarea dată de Curtea de Justiție. Decizia este obligatorie și pentru alte instanțe naționale care se confruntă cu o problemă similară.