EASA va consulta publicul despre folosirea inteligenței artificiale în aviație

EASA va întreba publicul în ce condiții acceptă folosirea inteligenței artificiale în operațiunile aeriene și cât control trebuie să păstreze oamenii asupra sistemelor automatizate. Sondajul este programat pentru 2026 și va prezenta participanților situații ipotetice care implică drone, aeronave, aeroporturi, mentenanță și gestionarea traficului aerian.

Consultarea urmează unui sondaj realizat în rândul profesioniștilor din aviație, care a arătat preocupări privind responsabilitatea, supravegherea și siguranța sistemelor AI. EASA vrea să afle dacă publicul evaluează diferit aceste tehnologii și ce condiții ar considera necesare înaintea utilizării lor în operațiuni reale.

Inteligența artificială este deja testată pentru analizarea datelor tehnice, identificarea defecțiunilor, optimizarea operațiunilor și asistarea personalului din aviație. Pe măsură ce sistemele devin mai capabile, întrebările nu mai privesc numai precizia tehnică, deoarece folosirea lor poate modifica responsabilitățile piloților, controlorilor, inginerilor și operatorilor aeroportuari.

EASA a realizat în 2024 și 2025 un sondaj în rândul profesioniștilor din sector, bazat pe scenarii ipotetice privind utilizarea AI. Rezultatele au evidențiat preocupări etice și nevoia unor reguli clare pentru supravegherea și controlul sistemelor automatizate.

Comitetul Științific al agenției a participat la definirea situațiilor analizate, la metodologia sondajului și la evaluarea rezultatelor. Raportul final pentru profesioniști a fost publicat în august 2025 și a fost prezentat în cadrul conferinței EASA AI Days.

Următoarea consultare va extinde analiza către persoanele care folosesc transportul aerian, locuiesc în apropierea aeroporturilor sau pot fi afectate de operațiuni cu drone și alte sisteme automatizate. EASA pregătește metodologia și întrebările pe baza cercetărilor privind încrederea, acceptarea riscului și relația dintre oameni și tehnologie.

Au fost dezvoltate cinci scenarii inițiale. Primul privește aterizarea în siguranță a unei drone și poate testa în ce condiții publicul acceptă ca un sistem automat să aleagă locul și procedura de aterizare.

Al doilea scenariu se referă la operațiunile pre-tactice din managementul traficului aerian. Acestea includ pregătirea fluxurilor de trafic înaintea desfășurării efective a zborurilor, când un sistem AI poate analiza capacitatea spațiului aerian, condițiile meteorologice și posibilele blocaje.

Mentenanța preventivă formează a treia situație. AI poate analiza datele provenite de la aeronave și poate identifica semnale care indică o posibilă defecțiune înainte ca aceasta să se producă. Acceptarea unei asemenea utilizări poate depinde de verificarea umană a rezultatului și de responsabilitatea pentru decizia de a menține aeronava la sol sau de a permite continuarea operării.

Al patrulea scenariu privește rularea autonomă a aeronavei între pistă și terminal. Sistemul ar putea controla deplasarea la sol în condiții definite, în timp ce pilotul sau un operator ar păstra posibilitatea de intervenție.

Ultimul scenariu se referă la planificarea operațiunilor aeroportuare. AI poate fi folosită pentru alocarea porților, organizarea mișcărilor la sol, repartizarea resurselor și gestionarea perturbărilor produse de vreme sau de întârzieri.

EASA nu a publicat încă forma finală a chestionarului. Raportul arată însă că analiza va sprijini evaluarea etică a sistemelor AI și elaborarea unor cerințe care să țină seama de efectele asupra oamenilor și drepturilor fundamentale.

Acceptarea publică poate varia în funcție de rolul atribuit sistemului. O persoană poate accepta mai ușor ca AI să identifice o componentă care necesită verificare decât să ia singură o decizie operațională cu efect direct asupra unui zbor.

Contează și posibilitatea ca omul să verifice recomandarea, să înțeleagă motivele și să anuleze decizia. Pentru sistemele care funcționează perioade mai lungi fără intervenție, EASA dezvoltă concepte privind alertele, transferul controlului și timpul necesar operatorului pentru a înțelege situația.

Un sistem automatizat poate fi foarte performant în condiții normale, dar trebuie evaluat și pentru cazurile rare sau neprevăzute. Sondajul poate ajuta agenția să identifice diferențele dintre ceea ce este posibil tehnic și ceea ce publicul consideră acceptabil în funcție de riscul operațiunii.

Rezultatele nu vor înlocui testarea tehnică și certificarea. Un nivel ridicat de acceptare nu poate transforma un sistem nesigur într-unul autorizabil, iar reticența publicului nu este singurul criteriu pentru evaluarea unei tehnologii care poate aduce beneficii de siguranță.

Consultarea va putea însă influența modul în care sistemele sunt proiectate și explicate. Cerințele pot include informarea utilizatorilor, transparența funcțiilor, păstrarea unei intervenții umane, definirea clară a responsabilității și demonstrarea faptului că sistemul rămâne în limitele pentru care a fost autorizat.

EASA intenționează să continue în 2026 activitatea privind evaluarea etică și să folosească rezultatele sondajului public pentru maturizarea următoarei versiuni a documentelor sale privind inteligența artificială. Comitetul Științific recomandă și testarea ghidurilor pe cazuri concrete înaintea consultărilor și adoptării formelor finale.

Sondajul nu anunță introducerea imediată a aeronavelor autonome și nici transferul general al controlului de la oameni către inteligența artificială. El face parte din pregătirea regulilor pentru situațiile în care industria va solicita aprobarea unor sisteme cu un rol operațional tot mai important.