EFFAT și PAN Europe cer recunoașterea bolilor profesionale și despăgubiri pentru lucrătorii expuși la pesticide

Federația sindicală EFFAT și organizația PAN Europe au cerut un cadru european mai coerent pentru recunoașterea bolilor profesionale asociate expunerii la pesticide și despăgubirea lucrătorilor afectați, la audierea comisiei EMPL din Parlamentul European, desfășurată la 9 noiembrie. Cele două organizații au insistat asupra dificultății de a demonstra expuneri petrecute cu ani înaintea diagnosticării și au solicitat reguli care să permită păstrarea istoricului substanțelor folosite la muncă.

Ivan Ivanov, secretarul politic EFFAT pentru agricultură, a explicat că riscurile sunt accentuate de munca sezonieră, mobilitatea lucrătorilor și dificultățile de aplicare a normelor de securitate și sănătate în muncă. Pentru persoanele care schimbă ferme sau țări, reconstituirea expunerii devine mai dificilă. El a cerut ca recunoașterea unei boli profesionale să nu depindă exclusiv de documente pe care lucrătorul nu le-a primit și pe care trebuie să le caute după mulți ani.

În propunerile prezentate la audiere, EFFAT solicită dreptul fiecărui lucrător agricol la un document care să identifice substanțele chimice și pesticidele utilizate în activitatea sa. Un asemenea istoric ar ajuta medicii și instituțiile de asigurări să examineze legătura dintre muncă și un diagnostic ulterior. Sindicatul cere și transformarea listei europene a bolilor profesionale într-un instrument obligatoriu, printr-o directivă.

Kristine De Schamphelaere, responsabilă de politici la PAN Europe, a susținut un cadru european de recunoaștere și despăgubire și contribuția producătorilor de pesticide la finanțarea lui, potrivit principiului „poluatorul plătește”. Organizația arată că protecția personală și regulile de autorizare nu rezolvă singure situația persoanelor deja expuse, mai ales când boala este diagnosticată după o perioadă îndelungată.

Exemplul bolii Parkinson arată diferențele dintre sistemele naționale. În Franța, tabelul 58 al regimului agricol prevede un diagnostic confirmat de un neurolog, cel puțin zece ani de expunere și un interval de cel mult douăzeci de ani între încetarea expunerii și constatarea bolii, în condițiile tabelului. Acest interval nu este un termen general pentru depunerea oricărei cereri de despăgubire. Franța are și un fond pentru victimele pesticidelor, care facilitează recunoașterea bolilor profesionale și compensarea în condițiile sistemelor de asigurări aplicabile.

În Germania, sindromul Parkinson asociat aplicării personale, îndelungate și frecvente a pesticidelor a fost inclus în lista bolilor profesionale la 1 august 2026, sub codul BK 1322. Era posibilă și anterior recunoașterea individuală pe baza noilor cunoștințe științifice. Potrivit explicațiilor asigurătorului agricol SVLFG, criteriul expunerii presupune cel puțin o sută de zile de aplicare ajustate în funcție de condițiile istorice de utilizare, pentru una dintre grupele de produse: erbicide, fungicide sau insecticide. Zilele din grupe diferite nu se adună între ele. Nu este, așadar, un prag simplu de o sută de zile calendaristice și nici o regulă valabilă în întreaga UE.

La nivel european, Recomandarea (UE) 2025/2609 a înlocuit textul din 2022 privind lista bolilor profesionale. Ea încurajează recunoașterea și compensarea în legislațiile naționale, dar nu este obligatorie. Criteriile pentru cazurile individuale și prestațiile acordate depind în continuare de sistemele naționale, tocmai diferența pe care EFFAT dorește să o reducă.

Documentarea nu privește numai persoana care pulverizează un produs. Lucrătorii pot intra în contact cu substanțele la pregătirea soluțiilor, curățarea utilajelor sau revenirea pe parcele tratate. Unele boli au cauze multiple, iar stabilirea originii profesionale necesită evaluări medicale și administrative. Evidența aplicării produselor și istoricul individual al muncii îndeplinesc astfel funcții diferite.

Normele europene privind evidențele pesticidelor, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, stabilesc conținutul și formatul înregistrărilor utilizatorilor profesioniști. Statele pot excepta de la transferul în format electronic înregistrările pentru utilizări anterioare datei de 1 ianuarie 2027. Derogarea privește formatul, nu eliminarea obligației de evidență. Aceste registre nu oferă automat fiecărui lucrător un document personal complet cu toate expunerile la substanțe chimice, accesibil și după schimbarea angajatorului.

Bogdan Deleanu, reprezentantul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, EU-OSHA, a explicat că statele folosesc criterii diferite pentru recunoașterea cancerelor profesionale și că perioadele lungi până la diagnostic complică documentarea. Agenția pregătește un studiu descriptiv al acestor criterii, cu publicare vizată pentru noiembrie 2027. Studiul privește cancerele profesionale în sens mai larg și nu stabilește reguli de despăgubire pentru expunerea la pesticide.

Prevenția a rămas o parte importantă a discuției. EFFAT a cerut aplicarea ierarhiei măsurilor de protecție: eliminarea riscului și înlocuirea substanțelor periculoase au prioritate, iar echipamentul individual este ultima linie de apărare. Sindicatul a susținut și întărirea condiționalității sociale a politicii agricole comune și oprirea exportului pesticidelor interzise în UE, cerere formulată și de PAN Europe.

Claudia Merlino, președinta organizației angajatorilor agricoli GEOPA, a pus accentul pe formare, combaterea integrată a dăunătorilor și tehnologii precum sistemele care reduc deriva pulverizării și transferul închis al produselor. Ea a invocat cercetări care indică reduceri ale expunerii în anumite condiții. Aceste rezultate nu înseamnă eliminarea riscului în toate fermele sau pentru toate operațiunile.

Merlino a susținut că trecerea la produse și metode alternative trebuie să fie viabilă economic, mai ales pentru fermele mici și culturile fără soluții comparabile disponibile imediat. Ea a arătat că angajatorii și salariații pot fi expuși acelorași riscuri și a invocat instrumentul online de evaluare a riscurilor OiRA, dezvoltat cu participarea partenerilor sociali.

Audierea a inclus și disputa privind simplificarea autorizării pesticidelor. EFFAT și PAN Europe s-au opus prevederilor pachetului Omnibus X pe care le consideră o slăbire a protecției. Cererile lor privind recunoașterea bolilor și despăgubirile au însă un obiect distinct: situația lucrătorilor deja afectați și probele necesare pentru examinarea cazurilor.

Reprezentantul Comisiei Europene a amintit că protecția lucrătorilor combină autorizarea produselor, legislația de securitate și sănătate în muncă și aplicarea normelor de către statele membre. Solicitările prezentate în comisia EMPL nu au devenit, prin audiere, un drept european nou la despăgubire sau o listă obligatorie comună.