Electricitatea pentru firme s-a scumpit anual cu 7,9% în euro în România, în timp ce media UE a scăzut cu 5,4%

Prețul mediu al electricității pentru consumatorii non-casnici din România cu un consum anual de cel puțin 500 MWh și sub 2.000 MWh a crescut cu aproximativ 7,9% în euro în primul semestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025. Media Uniunii Europene a scăzut în același interval cu 5,4%, potrivit datelor publicate de Eurostat la 4 noiembrie. În moneda națională, prețul românesc a crescut cu 10,9%.

România a trecut astfel de sub media europeană la un nivel cu aproximativ 3% mai ridicat. În primul semestru din 2025, prețul era de 0,1719 euro/kWh în România, față de 0,1903 euro/kWh în UE. Un an mai târziu, valorile erau de 0,1854 și, respectiv, 0,1800 euro/kWh. Pentru 100 kWh, comparația este de 18,54 euro în România și 18 euro în UE; pentru un MWh, de 185,40 și 180 de euro.

Creșterea anuală coexistă cu o ușoară ieftinire față de semestrul precedent. Prețul din România coborâse de la 0,1887 euro/kWh în iulie–decembrie 2025 la 0,1854 euro/kWh în ianuarie–iunie 2026, o reducere de circa 1,7% în euro. La nivelul UE, scăderea între cele două semestre consecutive a fost de 2%. Prețul românesc era, așadar, mai mic decât cu șase luni înainte, dar mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Diferența dintre variația în lei și cea în euro rezultă din conversia valutară. Seria Eurostat în moneda națională indică o creștere de la 0,8602 la 0,9536 lei/kWh între primele semestre din 2025 și 2026, echivalentă cu 10,9%. Eurostat transformă prețurile în euro folosind cursul mediu al perioadei raportate. Astfel, majorarea de 7,9% folosită în comparația europeană nu este scumpirea măsurată în lei.

Categoria analizată este definită prin consumul de electricitate, nu prin numărul angajaților sau cifra de afaceri. Ea nu reprezintă media tuturor firmelor: un consumator mai mic sau o instalație cu un consum anual de cel puțin 2.000 MWh intră în alte benzi statistice. Valorile sunt prețuri medii facturate consumatorilor finali, nu cotații de pe piața angro. Media UE este ponderată în funcție de consum, nu o medie simplă a prețurilor naționale.

Prețurile includ energia și furnizarea, costurile rețelei și taxele nerecuperabile. TVA și celelalte taxe pe care consumatorii non-casnici le pot recupera sunt excluse, pentru a compara costurile care rămân efectiv în sarcina lor. Datele nu trebuie, prin urmare, descrise ca prețuri fără toate taxele: Eurostat publică separat și o asemenea serie.

Cele mai ridicate niveluri din UE au fost în Irlanda, la aproximativ 0,27 euro/kWh, urmată de Cipru și Italia, ambele în jur de 0,23 euro/kWh. La polul opus s-au aflat Finlanda, cu aproximativ 0,09 euro/kWh, și Suedia, cu 0,12 euro/kWh. România a depășit media UE fără să ajungă la nivelurile maxime. În comparațiile anuale bazate pe monedele naționale, Eurostat raportează ieftiniri în 19 state membre.

La gaze, comparația privește o altă categorie: consumatori non-casnici cu un consum anual de cel puțin 10.000 și sub 100.000 de gigajouli. Prețul din România a scăzut de la 0,0560 euro/kWh în primul semestru din 2025 la 0,0539 euro/kWh în primul semestru din 2026, adică cu aproximativ 3,8%. În lei, reducerea anuală a fost de circa 1,1%. Media UE a coborât cu 6,7%, la 0,0616 euro/kWh, rămânând peste nivelul românesc.

Față de a doua jumătate din 2025, când prețul din România era de 0,0514 euro/kWh, gazele s-au scumpit însă cu aproximativ 4,9% în euro. Și media UE a crescut între aceste două semestre consecutive, cu 1,8%. Eurostat consemnează ieftiniri anuale ale gazelor în 24 dintre cele 25 de state cu date disponibile; Cipru și Malta nu raportează această categorie. Comparația folosește aceeași excludere a taxelor recuperabile, dar banda de consum diferită nu permite calcularea unei facturi medii combinate de electricitate și gaze pentru aceeași firmă.

Statisticile descriu perioada ianuarie–iunie 2026, nu tarifele din noiembrie sau rezultatul întregului an. Costul suportat de fiecare companie poate diferi de aceste medii în funcție de furnizor, consum și condițiile contractuale.