Eurodeputații cer o propunere pentru interzicerea produselor din coloniile israeliene; Comisia invocă blocajul din Consiliu

Eurodeputați din mai multe grupuri politice au cerut joi, 5 noiembrie 2026, Comisiei Europene să prezinte o propunere de interzicere a comerțului cu produse din coloniile israeliene, în timp ce executivul european susține că o asemenea măsură ar trebui fundamentată pe politica externă și de securitate comună. În Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European, reprezentanții Comisiei și ai serviciului diplomatic european au confirmat că niciuna dintre opțiunile discutate de statele membre nu a întrunit sprijinul necesar în Consiliu. Între timp, Comisia analizează introducerea unei mențiuni explicite privind originea din colonii în declarațiile vamale, pentru colectarea de statistici separate.

Disputa din INTA privește atât prezentarea unei propuneri, cât și procedura prin care aceasta ar putea fi adoptată. Directorul din DG TRADE Léon Delvaux a explicat că documentul cu opțiuni prezentat miniștrilor în iulie 2026 nu este o propunere legislativă și că nu s-a decis ce variantă să fie urmată. În evaluarea Comisiei, obiectivul și conținutul unei eventuale interdicții ar avea în principal o natură politică, ceea ce ar impune un temei în politica externă și de securitate comună, pentru care decizia politică de instituire a sancțiunilor necesită unanimitate în Consiliu.

Aceasta este poziția juridică a Comisiei, contestată de eurodeputații care susțin folosirea politicii comerciale. În procedura de sancțiuni a UE, decizia de politică externă și regulamentul de aplicare sunt acte distincte: restricțiile economice și financiare sunt puse în aplicare printr-un regulament al Consiliului adoptat cu majoritate calificată, în baza deciziei politice unanime. Votul cu majoritate calificată asupra regulamentului nu elimină necesitatea unanimității pentru decizia de politică externă.

Președintele INTA, eurodeputatul german Bernd Lange, din grupul S&D, a contestat folosirea lipsei unei majorități în Consiliu drept argument pentru neprezentarea unei propuneri. El a susținut că sprijinul statelor se construiește în cursul negocierilor legislative. Eurodeputatul irlandez Barry Andrews, din Renew Europe și vicepreședinte al delegației pentru relațiile cu Palestina, a cerut, la rândul său, folosirea instrumentelor comerciale și a respins ideea că dezacordul dintre guverne ar trebui să împiedice inițiativa Comisiei.

Eurodeputata Catarina Vieira, reprezentantă a Țărilor de Jos în grupul Verzilor/ALE, a cerut o interdicție care să acopere și serviciile și investițiile noi. Ea a susținut că identificarea mai precisă a produselor nu răspunde obligației de a opri relațiile economice care întrețin coloniile. O poziție contrară a exprimat eurodeputatul neerlandez Sebastian Kruis, din grupul Patrioți pentru Europa, care s-a opus unor noi restricții și a invocat riscurile pentru întreprinderi și pentru palestinienii angajați de companii israeliene din colonii. Intervențiile nu au constituit un vot sau o poziție nouă adoptată de comisie.

În centrul dezacordului se află și aplicarea avizului consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 19 iulie 2024. La punctul 278, Curtea arată că statele trebuie să ia măsuri pentru a preveni relațiile comerciale ori de investiții care contribuie la menținerea situației ilegale create de Israel în teritoriul palestinian ocupat. Eurodeputații favorabili interdicției au invocat această obligație. Delvaux a susținut însă că politica UE respectă avizul, inclusiv obligațiile de nerecunoaștere, diferențiere între teritorii și neacordare de asistență.

UE exclude deja produsele din colonii de la preferințele tarifare acordate prin Acordul de asociere cu Israelul. Aceasta nu echivalează cu o interdicție generală europeană de import. Mecanismul vamal cere identificarea locului de producție, inclusiv prin codul poștal, pentru a stabili dacă marfa poate beneficia de tarife preferențiale.

Directorul pentru vămi din DG TAXUD, Matthias Petschke, a explicat că informația din dovezile de origine permite verificarea eligibilității, dar nu se regăsește în prezent în statisticile privind importurile din colonii. Comisia ia în calcul să oblige importatorii să indice explicit această proveniență în declarația vamală. O asemenea cerință ar permite colectarea statisticilor relevante; Petschke a prezentat-o drept o opțiune analizată, fără să anunțe adoptarea sau o dată de aplicare.

Separat, el a anunțat actualizarea până la sfârșitul anului a listei localităților neeligibile și pregătirea unui instrument de căutare pentru importatori și administrațiile vamale. Comisia a cerut autorităților naționale să verifice funcționarea controalelor automate și să examineze un eșantion de importuri declarate ca provenind din Israel. Petschke a confirmat existența unui număr limitat de cazuri cu dovezi de origine incorecte, investigate împreună cu statele membre și autoritățile israeliene, fără să ofere cifre care să permită evaluarea amplorii problemei.

Dosarul coloniilor este distinct de propunerea prezentată de Comisie la 17 septembrie 2025 pentru suspendarea anumitor prevederi comerciale ale Acordului de asociere UE–Israel. Aceasta ar retrage accesul tarifar preferențial pentru importurile din Israel și necesită majoritate calificată în Consiliu. În dezbaterea din INTA, Delvaux a precizat că nici această majoritate nu a fost obținută. Retragerea preferințelor tarifare și interzicerea importurilor din colonii sunt, așadar, măsuri diferite, aflate pe trasee distincte.

Dezbaterea din 5 noiembrie nu a produs un angajament al Comisiei de a prezenta interdicția cerută de eurodeputați. Pe partea vamală, Petschke a subliniat că identificarea corectă a originii ar rămâne necesară inclusiv dacă importurile ar fi interzise, deoarece autoritățile ar trebui în continuare să stabilească dacă o marfă provine dintr-o colonie.