Europenii văd Uniunea Europeană ca zonă de stabilitate, dar cer acțiune pe prețuri, locuri de muncă și securitate

Europenii văd Uniunea Europeană ca un spațiu de stabilitate într-o lume tot mai nesigură, dar cer ca Parlamentul European să se concentreze mai ales pe inflație, prețuri, costul vieții, economie și securitate. Eurobarometrul de primăvară 2026 al Parlamentului European arată o opinie publică favorabilă rolului UE, dar apăsată de presiunea financiară de zi cu zi și de deteriorarea contextului internațional.

Pe scurt

1. 75% dintre europeni consideră Uniunea Europeană un spațiu de stabilitate într-o lume instabilă.

2. 74% spun că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană, nivel descris ca maxim istoric.

3. 47% vor ca Parlamentul European să trateze inflația, scumpirile și costul vieții ca prioritate.

4. 90% spun că statele membre ar trebui să fie mai unite în fața provocărilor globale.

5. 60% vor ca Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor.

Sondajul a fost realizat de Verian între 9 aprilie și 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe baza a 26.421 de interviuri cu cetățeni de cel puțin 15 ani. Rezultatele au fost ponderate în funcție de populația fiecărui stat membru.

Cea mai puternică schimbare privește percepția Uniunii Europene ca spațiu de stabilitate. 75% dintre respondenți sunt de acord că UE este un loc de stabilitate într-o lume instabilă, cu opt puncte procentuale mai mult decât în octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat pentru acest indicator în ultimul deceniu.

Această percepție apare într-un context internațional mai pesimist. Doar 38% dintre europeni se declară optimiști în privința viitorului lumii, în scădere cu șase puncte procentuale față de toamna anului 2025, în timp ce 58% sunt pesimiști. În schimb, 59% sunt optimiști în privința viitorului Uniunii Europene, iar 76% sunt optimiști în privința propriului viitor și al familiei lor.

Sondajul arată și o consolidare a sprijinului pentru apartenența la Uniune. 74% dintre europeni spun că țara lor a beneficiat de faptul că este membră a UE. Principalul beneficiu menționat este contribuția Uniunii la protejarea păcii și întărirea securității, indicată de 40% dintre respondenți, cu trei puncte procentuale mai mult decât în primăvara anului 2025. Cooperarea mai bună cu celelalte state membre este al doilea beneficiu, menționat de 34%.

În România, 73% dintre respondenți spun că țara a beneficiat de apartenența la UE, cu șase puncte procentuale mai mult decât în mai 2025. 23% spun că România nu a beneficiat, iar 4% nu răspund. Datele plasează România aproape de media europeană de 74%.

Sprijinul pentru un rol mai puternic al Uniunii apare și în răspunsurile privind crizele globale. 68% dintre europeni cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. 73% spun că Uniunea are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față acestor provocări, iar 90% consideră că statele membre trebuie să fie mai unite.

Același procent, 90%, spune că Uniunea Europeană ar trebui să promoveze respectarea dreptului internațional de către toate țările. Rezultatul arată că publicul susține o Uniune mai activă în plan extern, dar nu doar militar sau economic, ci și prin apărarea normelor internaționale.

Pentru întărirea poziției UE în lume, respondenții pun pe primul loc apărarea și securitatea, cu 39%. Urmează independența energetică, resursele și infrastructura, cu 35%, un indicator care a crescut cu șase puncte procentuale față de toamna anului 2025. Competitivitatea, economia și industria sunt menționate de 32%.

Tema apărării apare pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, al tensiunilor transatlantice și al discuțiilor despre capacitățile europene de securitate. Tema energiei reflectă efectele conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv presiunea asupra prețurilor energiei și asupra inflației, menționate în contextul raportului.

Presiunea economică rămâne principala cerere adresată Parlamentului European. 47% dintre cetățeni vor ca inflația, creșterea prețurilor și costul vieții să fie tratate ca prioritate, cu șase puncte procentuale mai mult decât în toamna anului 2025. Economia și crearea de locuri de muncă sunt pe locul al doilea, cu 35%, iar apărarea și securitatea UE pe locul al treilea, cu 34%.

Diferența față de următoarele priorități este mare. Sănătatea publică este menționată de 30%, sărăcia și excluziunea socială de 25%, mediul și schimbările climatice de 22%, democrația și statul de drept de 21%, agricultura și securitatea alimentară de 20%, iar migrația și azilul de 19%.

Costul vieții afectează și felul în care europenii privesc propria calitate a vieții. 83% spun că sunt satisfăcuți de calitatea vieții lor, dar această proporție scade la 69% în rândul celor care au dificultăți la plata facturilor din când în când și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți de cele mai multe ori.

Pentru o calitate bună a vieții, europenii indică în primul rând sănătatea fizică și mentală, cu 51%, situația financiară și capacitatea de a-și permite viața de zi cu zi, cu 49%, și calitatea și accesibilitatea serviciilor medicale, cu 46%. Când sunt întrebați ce schimbări le-ar îmbunătăți cel mai mult viața, răspunsul principal devine situația financiară și capacitatea de a acoperi cheltuielile zilnice, cu 42%.

Starea emoțională a europenilor este împărțită între îngrijorare și reziliență. Cele mai frecvente răspunsuri sunt incertitudinea, cu 44%, și speranța, cu 43%, urmate de încredere, cu 33%, și calm, cu 27%. Frustrarea și neputința sunt menționate de câte 23%, anxietatea și determinarea de câte 21%, iar furia de 15%.

Tinerii apar mai optimiști decât vârstnicii. În grupa 15-24 de ani, 48% menționează speranța și 40% încrederea, niveluri mai ridicate decât în grupele de vârstă mai mari. În schimb, persoanele care au dificultăți frecvente la plata facturilor raportează mai multă incertitudine, frustrare, neputință, anxietate și furie.

Imaginea Uniunii Europene rămâne stabilă. 50% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 33% una neutră și 17% una negativă. În cazul Parlamentului European, 38% au o imagine pozitivă, 41% neutră și 20% negativă. 66% spun că au citit, văzut sau auzit recent ceva despre Parlamentul European, cu două puncte procentuale mai mult decât la măsurarea precedentă din septembrie-octombrie 2023.

60% dintre europeni vor ca Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor, cu un punct procentual mai mult decât în noiembrie 2025. În România, proporția este de 63%, în creștere cu patru puncte procentuale. Cele mai ridicate niveluri apar în Cipru, Spania, Grecia și Malta, iar cele mai scăzute în Estonia, Bulgaria, Cehia, Danemarca și Suedia.

Eurobarometrul arată o combinație clară de sprijin politic pentru Uniunea Europeană și presiune socială asupra instituțiilor. Cetățenii cer mai multă unitate europeană și un rol mai puternic al UE în securitate, dar prioritatea imediată rămâne protejarea nivelului de trai într-o perioadă de prețuri ridicate, incertitudine globală și tensiuni geopolitice.