Eurostat: prestațiile sociale din UE au ajuns la 5.183 de miliarde de euro în 2025; în România, cheltuielile au crescut cu 2% în lei

Cheltuielile pentru prestații sociale din Uniunea Europeană au ajuns la 5.183 de miliarde de euro în 2025, cu 4,9% mai mult decât în 2024, potrivit estimărilor Eurostat. Suma reprezintă 27,5% din PIB-ul UE. În România, cheltuielile au crescut nominal cu aproximativ 2% în lei, până la 326,9 miliarde de lei. Exprimate în euro, ele au avansat cu numai 0,7%, la 64,8 miliarde de euro, diferența dintre cele două ritmuri reflectând conversia valutară.

Eurostat a prezentat estimările într-un comunicat din 6 noiembrie 2026. Ritmul de creștere a cheltuielilor la nivelul UE a încetinit de la 6,9% în 2024 la 4,9% în 2025. Indicatorul cuprinde prestații pentru bătrânețe, sănătate, familii, șomaj, dizabilități și alte nevoi sociale, acordate prin scheme naționale publice sau private organizate colectiv. Nu reprezintă cheltuiala bugetului Uniunii Europene și nu se limitează la transferurile administrațiilor centrale.

Baza de date și tabelul care însoțește analiza detaliată indică o creștere a ponderii prestațiilor în PIB-ul UE, de la 27,29% în 2024 la 27,49% în 2025, adică aproximativ 0,2 puncte procentuale. Comunicatul din 6 noiembrie descrie, în schimb, o scădere de 0,2 puncte. Valorile din setul statistic susțin creșterea consemnată de analiza detaliată; nivelul rotunjit de 27,5% pentru 2025 este comun celor două publicații.

Pentru România, distincția dintre lei și euro schimbă interpretarea ritmului anual. Cheltuielile au crescut de la 320,4 miliarde de lei în 2024 la 326,9 miliarde în 2025, un avans de 2%. După conversia în euro, valorile sunt de 64,4 miliarde și, respectiv, 64,8 miliarde, ceea ce înseamnă o creștere de 0,7%. Acesta este procentul citat în comunicatul Eurostat. Niciunul dintre cele două ritmuri nu este ajustat la inflație și nu poate fi atribuit automat fiecărui beneficiar.

Analiza detaliată compară evoluțiile în monede naționale pentru statele din afara zonei euro, pentru a elimina influența cursului de schimb. Pentru UE și țările din zona euro, calculele sunt în euro. Pe această bază, cele mai mari creșteri sunt în Croația, cu 15,4%, Bulgaria, cu 12,1%, și Lituania, cu 11,6%. Cele mai mici sunt în Cehia, cu 0,2%, Grecia, cu 0,6%, și Finlanda, cu 1,3%. Creșterea României în lei rămâne sub avansul agregatului european.

Dimensiunea prestațiilor în raport cu economia națională variază puternic. Austria înregistrează 32,4% din PIB, Finlanda 32,2%, iar Franța 32,1%. Germania are aproximativ 30,3%, Belgia 28,9%, Italia 28,5%, Danemarca 27,9% și Țările de Jos 26,8%. Cele mai mici ponderi sunt în Irlanda, cu 11,7%, Malta, cu 13,8%, și Ungaria, cu 16,7%. România se situează la aproximativ 17,1%, față de 18,2% în anul precedent.

Ponderea în PIB depinde atât de cheltuieli, cât și de evoluția economiei. Ea poate scădea chiar dacă sumele nominale cresc, atunci când PIB-ul avansează mai repede. Comparația nu măsoară direct generozitatea sistemelor: contează și structura populației, numărul beneficiarilor, costurile serviciilor și condițiile de acces. Pentru puterea de cumpărare a prestațiilor în numerar este necesară și luarea în calcul a inflației.

Prestațiile pentru limită de vârstă formează cea mai mare categorie din UE, cu 2.152 de miliarde de euro, respectiv 41,5% din total. Boala și îngrijirile medicale reprezintă 1.556 de miliarde, sau 30%. Împreună, cele două funcții concentrează 71,5% din cheltuieli. Dacă prestațiile pentru urmași sunt grupate cu cele pentru limită de vârstă, ponderea lor combinată ajunge la 46,9%. În special în sănătate, sumele includ servicii furnizate sau decontate, nu doar bani transferați în conturile persoanelor.

Celelalte funcții au ponderi mai mici: familia și copiii reprezintă 8,7% din totalul UE, dizabilitățile 7%, șomajul 3,9%, iar locuința și excluziunea socială, împreună, 3,5%. În România, limită de vârstă și urmași cumulează 55,2% din prestații, peste media europeană de 46,9%. Prestațiile pentru șomaj reprezintă circa 0,3% din totalul național, față de 3,9% în UE. Aceste diferențe reflectă și numărul beneficiarilor, eligibilitatea și clasificarea măsurilor, nu numai nivelul prestațiilor.

Structurile naționale diferă și în alte privințe. Prestațiile pentru limită de vârstă și urmași ating 63,1% din total în Grecia și 59% în Italia. În Irlanda, categoria cea mai mare este boala și îngrijirile medicale, cu 45,8%. Polonia alocă 15% din prestații funcției familie și copii, iar în Danemarca dizabilitățile reprezintă 18,7%. Procentele descriu repartizarea cheltuielilor în interiorul fiecărui sistem, nu ponderea acestor categorii în PIB.

Datele sunt armonizate prin Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială, ESSPROS. Acesta distinge opt funcții: boală și îngrijiri medicale, dizabilități, limită de vârstă, urmași, familie și copii, șomaj, locuință și excluziune socială. Prestațiile în bani și în natură sunt separate conceptual de costurile administrative ale sistemelor. Aranjamentele exclusiv individuale nu sunt tratate drept scheme de protecție socială în acest cadru.

Estimările timpurii sunt furnizate voluntar de țările participante, înaintea datelor complete ESSPROS, și sunt supuse revizuirii. Ele permit o evaluare mai rapidă a dimensiunii și structurii cheltuielilor. Pentru a stabili efectul asupra gospodăriilor, valorile trebuie corelate cu numărul beneficiarilor, prestațiile nete de taxe și contribuții, veniturile, riscul de sărăcie și costul vieții.