Friends of Europe avertizează că UE investește masiv în frontiere digitale, dar alocă foarte puțin pentru protecția migranților

Uniunea Europeană folosește tot mai mult inteligența artificială și sisteme digitale pentru gestionarea migrației și a frontierelor, dar riscă să finanțeze disproporționat supravegherea în raport cu protecția migranților, potrivit unei analize publicate de Friends of Europe. Textul susține că problema nu este tehnologia în sine, ci felul în care UE o finanțează, o controlează și o integrează în politicile de migrație.

Pe scurt

1. Bugetul UE 2021-2027 pentru migrație și managementul frontierelor are un plafon de 22,7 miliarde de euro.

2. Friends of Europe spune că peste o treime din această finanțare este destinată bazelor de date și sistemelor informatice.

3. Doar 0,04% este alocat proiectelor care sprijină migranții aflați în nevoie de protecție internațională.

4. Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize are un buget de 6,2 miliarde de euro, cu 135% mai mult decât în bugetul anterior.

5. Analiza cere ca viitorul buget UE 2028-2034 să includă o alocare minimă obligatorie de 5-10% pentru asistență juridică și integrare.

Friends of Europe arată că UE a devenit un actor important în folosirea tehnologiilor digitale pentru controlul frontierelor și reducerea riscurilor de securitate. Inteligența artificială poate ajuta la standardizarea unor decizii de azil, la procesarea cererilor de viză sau de permis de ședere și la reducerea presiunii asupra autorităților de frontieră, mai ales în statele din sudul Europei care au gestionat sosiri mari de refugiați și migranți.

Analiza avertizează însă că investițiile actuale favorizează puternic infrastructura de control. În cadrul financiar multianual 2021-2027, UE a stabilit un plafon de 22,7 miliarde de euro pentru migrație și managementul frontierelor. Din această sumă, just over a third este rezervată dezvoltării și extinderii bazelor de date și sistemelor informatice.

Un exemplu este European Travel Information and Authorisation System, ETIAS, care urmează să fie lansat anul acesta. Sistemul va verifica înainte de călătorie eligibilitatea persoanelor care vor să intre în UE pentru șederi scurte, adăugând un nou nivel de control înainte ca persoana să ajungă la frontieră.

Friends of Europe compară aceste alocări cu finanțarea pentru protecția migranților. Potrivit analizei, doar 0,04% din aceeași finanțare este alocată proiectelor care sprijină migranții aflați în nevoie de protecție internațională. Autorul susține că această diferență ridică întrebări despre prioritățile UE într-un domeniu în care deciziile administrative pot afecta direct dreptul la azil, libertatea și accesul la protecție.

Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, BMVI, are un buget dedicat de 6,2 miliarde de euro, o creștere de 135% față de bugetul anterior. Analiza prezintă această creștere ca parte a unei orientări mai largi către digitalizarea frontierelor și autonomia strategică europeană, dar afirmă că investițiile în tehnologie nu sunt însoțite de o finanțare comparabilă pentru asistență juridică, integrare și sprijin umanitar.

O parte a dezbaterii privește promisiunea de eficiență. Susținătorii AI spun că tehnologia poate face gestionarea migrației mai rapidă, mai exactă și mai neutră. Algoritmii pot ajuta autoritățile să proceseze volume mari de cereri și să reducă diferențele dintre decizii luate în state sau birouri diferite.

Criticii invocați în analiză avertizează însă că sistemele automate pot reproduce sau amplifica erori și discriminări. Un risc menționat este biasul algoritmic, mai ales în sistemele biometrice, care au demonstrat rate de acuratețe mai mici pentru anumite grupuri etnice. În astfel de cazuri, o tehnologie prezentată ca neutră poate produce tratamente diferite pentru persoane aflate în situații similare.

AI Act clasifică multe instrumente folosite la frontieră drept sisteme AI cu risc ridicat. Analiza amintește că actul european interzice identificarea biometrică la distanță în timp real în spații publice pentru aplicarea legii, dar organizații precum EuroMed Rights, PICUM și European Digital Rights consideră cadrul prea slab pentru riscurile specifice din migrație și azil.

Aceste discuții au loc în timp ce Pactul privind migrația și azilul trebuie aplicat de toate statele membre. Pactul urmărește un sistem comun și standarde comune pentru gestionarea migrației. O coaliție a societății civile, #ProtectNotSurveil, critică însă pactul și îl descrie ca pe un regim periculos de supraveghere a migranților.

Analiza menționează și noul Regulament privind returnările, numit de unele organizații ale societății civile „Regulamentul deportărilor”. Criticii citați spun că acesta promite returnări mai rapide, extinde folosirea și durata detenției, normalizează raiduri polițienești de tip ICE și tratează protecția drepturilor omului ca pe un element secundar.

Friends of Europe notează că aceste politici nu trebuie privite separat de infrastructura digitală. Returnările, screeningul și controalele la frontieră se bazează tot mai mult pe colectarea, conectarea și partajarea datelor personale ale migranților. Riscul indicat este extinderea supravegherii dincolo de frontierele UE, inclusiv prin cooperarea cu state terțe.

Analiza nu cere eliminarea tehnologiei din guvernanța migrației. Autorul spune că integrarea AI în administrație este inevitabilă, iar gestionarea mobilității a milioane de persoane nu poate fi exclusă de la această transformare. Problema este că investițiile în sisteme de control nu sunt echilibrate de investiții în structuri sociale și juridice pentru persoanele afectate.

Pentru viitorul buget multianual 2028-2034, Friends of Europe cere Comisiei Europene să includă o alocare minimă obligatorie pentru asistență juridică și sprijin de integrare. Analiza propune un nivel de 5-10%, argumentând că nu ar fi un obiectiv ambițios în raport cu actuala distribuție, unde 36,30% merge către infrastructură de supraveghere și 0,04% către protecția migranților.

O a doua propunere privește supravegherea sistemelor AI folosite la frontieră. Friends of Europe susține că evaluările făcute înainte de lansarea sistemelor nu sunt suficiente și cere evaluări anuale de impact asupra drepturilor fundamentale, ca o condiție pentru continuarea finanțării europene. Astfel, principiile din AI Act ar fi legate de control real asupra sistemelor care procesează date și influențează decizii în migrație.

Parlamentul European și Consiliul UE urmează să negocieze propunerea Comisiei pentru viitorul buget înainte de termenul din 2028. Analiza spune că următoarele 18 luni sunt perioada decisivă pentru introducerea acestor schimbări în bugetul final.

UE nu este încă dependentă excesiv de tehnologie în politica de migrație, susține analiza, dar poate ajunge acolo dacă finanțarea rămâne dezechilibrată. Un sistem cu baze de date rapide, screening digital și instrumente AI poate reduce presiunea administrativă, dar poate produce decizii greu de contestat dacă oamenii afectați nu au acces la asistență juridică, informații clare și mecanisme de protecție.

Viitorul buget al UE va decide dacă frontierele digitale sunt însoțite de garanții pentru drepturi. Fără finanțare pentru integrare, asistență și evaluări independente ale riscurilor, migrația europeană poate deveni mai eficientă pe hârtie, dar mai vulnerabilă la erori, discriminare și supraveghere excesivă.