Studiul privind pietele de capital din Europa Centrala si de Est, realizat de CFA Institute a ajuns la concluzia ca in procesul de dezvoltare si integrare, pietele de capital din tarile Europei Centrale si de Est intampina obstacole diferite de cele intalnite de pietele din tarile Europei de Vest.
CFA Institute a realizat studiul privind pietele de capital din Europa Centrala si de Est (ECE) cu scopul de a intelege provocarile pietelor in ceea ce priveste cadrul de reglementare si supraveghere. La studiu au participat profesionisti in finante, detinatori ai charterului CFA din regiunea ECE.
Studiul releva un apel puternic din partea participantilor din ECE pentru o centralizare sporita a supravegherii pietelor financiare precum cresterea si intarirea puterilor de supraveghere a Autoritarii Europene pentru Valori Mobiliare si Piete (ESMA): 67% din participanti sunt de acord ca surpavegherea ar trebuie sa fie mai centralizata.
Totodata, 43% din respondenti sunt de parere ca fragmentarea actuala a pietelor de capital si nivelul redus al lichiditatii pietelor din ECE pot fi adresate prin armonizarea regulamentelor si supravegherii in pietele ECE.
De asemenea, aproximativ 30% dintre respondenti cred ca o reglementare mai relaxata in pietele lor de capital ar imbunatati lichiditatea si ar facilita formarea de capital.
Printre principalele obstacole in calea dezvoltarii pietelor de capital, oferta redusa de actiuni/obligatiuni este mentionata de 50% din participantii la studiu iar cererea redusa din partea investitorilor de retail este mentionata de 37% dintre acestia.
“O supraveghere centrala rezonabila si aplicarea acelorasi reguli in diversele piete ar reduce costul de a investi si ar creste investitiile straine directe, furnizand astfel mult asteptatul capital strain in pietele care sufera de lichiditate scazuta.” considera participantii la studiu.
Un alt participant la studiu spune ca “lichiditatea si diversitatea instrumentelor (lipsa acestora de fapt) sunt problemele reale”.
Alte obstacole identificate sunt: amentinarile afectarii sistemelor private de pensii, incertitudinea politica, politicile fiscale incerte, lipsa increderii in emitenti, interferarea Guvernului in activitatea companiilor listate, lipsa transparentei, nivelul redus de educatie financiara si lipsa instrumentelor derivate.
De asemenea, modul in care sunt implementate directivele europene reprezinta un obstacol major pentru pietele ECE.
“Politica de „aceeasi marime pentru toti” la nivelul tarilor Europene este impovaratoare pentru piata romaneasca mai putin dezvoltata si mai putin lichida precum si pentru jucatorii implicati in aceasta. Efortul de implementare a cadrelor noi de reglementare precum Market Abuse Regulation (MAR) si Markets in Financial Instruments Directive II (MIFID II) este mare pentru companiile de investitii romanesti si a inceput sa se reflecte in consolidarea sectorului, ca urmare a iesirii unor firme de investitii din piata”, a declarat un participant la studiu.
Atentie deosebita este acordata fondurilor de pensii ca furnizori relevanti de capital si piloni de stabilitate a pietelor financiare. Mai mult, avand in vedere faptul ca fondurile private de pensii sunt principalii investitori institutionali pe piata de capital, punerea in discutie a viitorului fondurilor private de pensii creste semnificativ incertitudinea pe pietele financiare locale si constituie o frana in dezvolatarea viitoare a acestora.
Intrebat care crede ca este cea mai buna abordare a reglementatorilor pentru a creste activitatea pe piata de capital, un participant la studiu declara ca “Este nevoie de flexibilitate in politica de investitii a fondurilor de pensii: in prezent in Romania nici nu pot face hedging pentru riscul de rata a dobanzii. Este nevoie de asemenea de sprijin deschis pentru sistemul de pensii private, unul dintre pilonii lichiditatii pe piata de capital si o „victima” a masurilor administrative a factorilor de decizie din Romania si din regiune”.
Acelasi participant spune si ca „Recunoasterea certificarii CFA si promovarea deschisa a profesiei in investitii ar fi un mare plus pentru clientii individuali, cel putin in cresterea increderii si a intelegerii in ceea ce priveste pietele de capital si in cresterea activitatii si a lichiditatii”.
Un alt participant din Polonia, referindu-se la impactul reformei fondurilor private de pensii avute asupra pietei de capital poloneze, declara: „Pe scurt, aceasta reforma a sistemului de pensii private a fortat toate fondurile de pensii sa vanda din active, asa ca bursa a sangerat pentru cativa ani, lipsind puterea de cumparare a acestora. Companiile au stat si ele subevaluate timp de cativa ani, iar investitorii de retail si-au pierdut increderea in piata de capital”.
Masurile care ar putea dezvolta pietele de capital mentionate de participanti sunt: dezvoltarea fondurilor de pensii private, acordarea de deductibilitati pentru economisire prin fonduri de pensii facultative si prin piata de capital, dezvoltarea pietelor de instrumente derivate, crearea de facilitati pentru furnizorii de lichiditate/market makeri, privatizarea companiilor de stat prin piata de capital, dezvoltarea bazei locale de investitori institutionali si mai multa stabilitate in mediul de reglementare.