Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate avertizează că extinderea în Balcanii de Vest avansează pe fondul unor tensiuni politice persistente

Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest a avansat politic la summitul de la Tivat, dar rămâne vulnerabilă la crize interne, dispute regionale și ambiguități strategice în statele candidate, potrivit unei analize publicate de Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Documentul arată că atenția acordată regiunii de liderii Uniunii confirmă relevanța sa strategică, dar avertizează că succesul extinderii depinde de reforme, guvernanță și relații de vecinătate, nu doar de argumentul geopolitic.

Pe scurt

1. Summitul de la Tivat a confirmat integrarea graduală ca instrument central al politicii de extindere, inclusiv prin Planul de Creștere și includerea viitoare a regiunii în zona „Roam Like at Home”.

2. Muntenegru este prezentat ca statul cel mai avansat din regiune, iar progresul său poate demonstra că aderarea rămâne posibilă.

3. Bosnia și Herțegovina, Albania, Kosovo și Serbia au ajuns la summit cu probleme politice interne, reforme blocate sau tensiuni regionale.

4. EUISS avertizează că, pe măsură ce unele state se apropie de aderare, Uniunea trebuie să trateze mai serios reziliența regională, relațiile de vecinătate și narațiunile anti-UE.

Analiza publicată de EUISS pornește de la turneul președintelui Consiliului European António Costa în Sarajevo, Tirana, Skopje, Pristina și Belgrad, urmat de participarea sa la summitul Uniunea Europeană, Balcanii de Vest de la Tivat, în Muntenegru, la 5 iunie. Costa a fost însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar mesajul politic central a fost că Balcanii de Vest rămân ancorați în viitorul european.

Agenda summitului s-a concentrat pe două teme legate între ele: integrarea graduală și securitatea regională. EUISS notează că, într-un moment marcat de crize multiple, atenția acordată regiunii a confirmat importanța strategică a Balcanilor de Vest. În același timp, analiza avertizează că imaginea de angajament politic nu acoperă tensiunile care au precedat reuniunea.

„Cazul reînnoit pentru extindere nu se poate baza doar pe geopolitică”, arată analiza. EUISS formulează aici miza centrală a summitului: crizele interne, problemele de guvernanță și disputele regionale nerezolvate nu sunt secundare în raport cu extinderea, ci parte directă din condițiile în care aceasta poate reuși sau eșua.

Bosnia și Herțegovina a intrat în săptămâna summitului cu incertitudine privind supravegherea internațională. Peace Implementation Council nu a reușit să ajungă la un acord privind succesorul Înaltului Reprezentant Christian Schmidt, care și-a anunțat demisia în aprilie. Impasul a arătat diviziuni între actori internaționali importanți, într-un moment apropiat de alegerile generale programate pentru 4 octombrie.

Albania a venit la Tivat cu presiune internă asupra guvernului condus de Edi Rama. Cu puțin timp înaintea summitului, mii de persoane au protestat la Tirana împotriva unui proiect turistic susținut de Jared Kushner, planificat într-un ecosistem costier protejat. Protestele au evoluat rapid în critici mai largi față de guvern, chiar în perioada în care Albania îndeplinise criteriile intermediare pentru Clusterul 1, „Fundamentals”, ceea ce îi permite trecerea la următoarea etapă a negocierilor de aderare.

În Kosovo, instabilitatea politică a rămas dominantă. Acting President Albulena Haxhiu a mers la Tivat cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 7 iunie, al treilea scrutin în 18 luni. Rezultatul a confirmat Vetevendosje, partidul premierului Albin Kurti, ca principala forță politică, dar fără majoritatea necesară pentru a guverna singur. EUISS notează că blocajele repetate ridică întrebări privind capacitatea Pristinei de a livra agenda europeană pe care liderii săi o invocă frecvent.

Relațiile dintre Serbia și Muntenegru au afectat, la rândul lor, atmosfera summitului. Autoritățile muntenegrene au interzis intrarea în țară pentru 87 de cetățeni sârbi, invocând riscuri de securitate și amenințări legate de eveniment. Agenția de securitate a Serbiei l-a sfătuit ulterior pe președintele Aleksandar Vučić să nu meargă la Tivat, invocând un risc ridicat de securitate legat de activitatea unor rețele criminale din Muntenegru.

Vučić a participat totuși la summit, după o vizită în China, unde Serbia și-a aprofundat relațiile cu Beijingul. EUISS notează că Serbia și-a diversificat în ultimii ani parteneriatele strategice, inclusiv prin achiziția de sisteme militare chineze avansate. Acest context a alimentat din nou presiunea liderilor europeni asupra Belgradului de a-și clarifica orientarea strategică și angajamentul față de traiectoria europeană.

În timpul turneului regional, Costa a reiterat așteptările Uniunii față de Serbia în trei domenii: aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind justiția, constituirea transparentă a unui nou Consiliu al Autorității de Reglementare pentru Media Electronică și alinierea legislației electorale la standardele OSCE ODIHR. Comisia Europeană continuă, potrivit analizei, să rețină finanțarea din alocarea de 1,5 miliarde de euro a Serbiei prin Planul de Creștere, din cauza preocupărilor legate de regres democratic și statul de drept.

EUISS identifică trei concluzii după reuniunea de la Tivat. Prima este că integrarea graduală a devenit instrumentul preferat al Uniunii în procesul de extindere. Un non-paper franco-german publicat înaintea summitului susține aceeași abordare, cu accent pe reforme și progrese concrete, nu pe blocaje procedurale. Planul de Creștere și viitoarea includere a Balcanilor de Vest în zona „Roam Like at Home” sunt prezentate ca exemple de beneficii care pot fi acordate înaintea aderării.

A doua concluzie privește Muntenegru. Ca stat cel mai avansat în proces, progresul său are valoare pentru întreaga regiune, deoarece poate arăta că aderarea rămâne realizabilă. Summitul de la Tivat a fost folosit de Podgorica pentru a consolida acest mesaj, inclusiv prin vizita bilaterală a președintelui francez Emmanuel Macron, într-un moment în care Uniunea a început deja redactarea Tratatului de Aderare al Muntenegrului.

EUISS avertizează însă că Bruxellesul trebuie să fie prudent în privința datelor concrete de aderare. Credibilitatea extinderii va depinde mai mult de progrese verificabile și îmbunătățiri vizibile pe teren decât de calendare politice atractive. Această observație vizează direct riscul ca promisiunile de extindere să producă dezamăgire dacă nu sunt însoțite de rezultate instituționale și politice clare.

A treia concluzie privește tensiunile regionale. Incidentul dintre Serbia și Muntenegru a arătat că disputele nerezolvate și narațiunile concurente rămân parte a peisajului politic din Balcanii de Vest. EUISS consideră că, pe măsură ce statele cele mai avansate se apropie de aderare, Uniunea trebuie să acorde mai multă atenție rezilienței regionale, relațiilor constructive de vecinătate și contracarării mesajelor anti-UE, inclusiv din partea actorilor care încearcă să slăbească influența Uniunii în regiune.

Analiza plasează summitul de la Tivat într-o tensiune familiară pentru politica de extindere. Uniunea are nevoie să arate că procesul este viu, mai ales după schimbarea contextului strategic provocată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar credibilitatea extinderii depinde de capacitatea statelor candidate de a gestiona reforme, crize interne și relații regionale dificile. Negocierea capitolelor de aderare rămâne necesară, dar nu suficientă dacă tensiunile politice devin mai vizibile pe măsură ce aderarea se apropie.