Locuințele s-au scumpit cu 5,1% în Uniunea Europeană, iar chiriile au continuat să crească în aproape toate statele membre

Comisia Europeană a prezentat o versiune actualizată a listei sale de lucru pentru restricțiile REACH, legislația europeană care permite limitarea sau interzicerea fabricării, introducerii pe piață ori utilizării substanțelor chimice care prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătate sau mediu. Documentul arată ce substanțe au fost deja restricționate, ce dosare sunt aproape de adoptare și ce grupuri chimice sunt analizate pentru posibile restricții viitoare.

Pe scurt

1. Din aprilie 2022, Comisia a adoptat 11 restricții REACH, care acoperă sute de substanțe periculoase.

2. Șase dosare sunt în etapa finală, inclusiv plumbul în articole de pescuit, creozotul, plumbul în muniție și substanțele CMR din articole pentru copii.

3. PFAS, cromul hexavalent și octocrilena sunt în faza de aviz la comitetele științifice ale ECHA.

4. Lista actualizată include și substanțe analizate pentru restricții viitoare, precum bisfenoli, ftalați, ignifuganți, siloxani, 1,4-dioxan și substanțe din textile.

5. Documentul nu este juridic obligatoriu, dar arată direcția în care Comisia, ECHA și statele membre pregătesc următoarele intervenții asupra substanțelor periculoase.

REACH este una dintre principalele legi europene pentru controlul riscurilor chimice. O restricție poate viza o substanță folosită ca atare, într-un amestec sau într-un articol, inclusiv produse importate. Regulile pot limita sau interzice fabricarea, vânzarea ori folosirea unei substanțe atunci când riscul nu este controlat suficient la nivelul pieței europene.

Foaia de parcurs pentru restricții a fost publicată prima dată în aprilie 2022, ca parte a strategiei europene pentru substanțe chimice mai sigure. Lista este actualizată periodic și nu înseamnă că fiecare substanță menționată va fi automat interzisă. Unele pot ajunge la restricții REACH, altele pot fi tratate prin alte legislații, iar unele pot fi eliminate din listă dacă evaluarea arată că nu se justifică o restricție.

Comisia spune că noua versiune are o structură mai clară. Tabelul 1 arată restricțiile adoptate din 2022, Tabelul 2 listează dosarele aflate în etapa de decizie, Tabelul 3 prezintă restricțiile pentru care ECHA pregătește avize științifice, iar anexele arată substanțele sau grupurile de substanțe aflate în faze mai timpurii de lucru.

Printre restricțiile deja adoptate se află PFAS în spume de stingere a incendiilor, microplasticele adăugate intenționat în produse, formaldehida și substanțele care eliberează formaldehidă, plumbul în PVC, PFHxA și substanțele asociate, siloxanii D4, D5 și D6, solvenții DMAC și NEP, precum și hidrocarburile aromatice policiclice în talerele folosite la tir sportiv. Comisia include și două actualizări ale restricțiilor pentru substanțe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere furnizate publicului larg.

Unele dosare au fost închise fără restricție REACH. În cazul substanțelor din scutece de unică folosință pentru copii, Comisia a concluzionat că nu a fost demonstrat un risc inacceptabil pentru sănătate sau mediu. În cazul unor compuși ai cobaltului, procesul REACH a fost închis, iar riscurile pentru lucrători sunt abordate prin legislația privind protecția lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni sau mutageni.

În etapa de decizie se află mai multe dosare cu impact direct asupra produselor și utilizărilor obișnuite. Plumbul în anumite articole de pescuit a primit vot pozitiv în comitetul REACH în aprilie 2026 și se afla sub control până la 30 iulie 2026. Dosarul vizează plumbul folosit în năluci, greutăți și fire, pe baza riscurilor pentru mediul acvatic și pentru reproducere.

Tot în etapa finală se află o nouă restricție pentru 26 de grupuri de substanțe cu clasificare armonizată ca substanțe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, atunci când sunt furnizate publicului larg. Alte dosare privesc plumbul în muniție, creozotul și lemnul tratat cu creozot, terfenilul hidrogenat, cianamida de calciu folosită ca fertilizant, substanțele CMR din articole pentru copii și substanțele sensibilizante, iritante sau corozive din textile, piele, blănuri și alte articole pentru consumatori.

Cele mai urmărite dosare se află la ECHA, unde comitetele pentru evaluarea riscurilor și analiza socio-economică trebuie să formuleze avize. Propunerea universală privind PFAS urmărește restricționarea fabricării, introducerii pe piață și utilizării PFAS în aplicații industriale, profesionale și de consum. Documentul menționează persistența foarte ridicată, mobilitatea în mediul acvatic și posibilele efecte adverse asupra sănătății și mediului.

PFAS sunt numite frecvent „forever chemicals” deoarece persistă în mediu pe termen foarte lung. Comisia arată că aceste substanțe sunt folosite în multe aplicații, de la textile și materiale rezistente la apă sau grăsimi până la semiconductori, baterii, celule de combustie, sectorul medical, aerospațial și apărare. Unele utilizări au alternative disponibile, iar pentru altele nu există încă înlocuitori cu performanțe suficiente.

Un alt dosar important privește anumite substanțe cu crom hexavalent, folosite în industrie și asociate cu carcinogenitatea. ECHA pregătește avizele pentru restricționarea utilizării unor oxizi, oxoacizi și săruri de crom(VI). Tot în faza de aviz se află octocrilena, vizată în produse cosmetice finite în concentrații egale sau mai mari de 0,001%, pe baza toxicității acvatice.

Lista actualizată indică și direcțiile probabile pentru următorii ani. În anexa privind lucrările în curs apar ignifuganți aromatici bromurați, bisfenoli cu proprietăți de perturbare endocrină pentru mediu, compuși folosiți în anvelope din cauciuc, substanțe legate de PVC și aditivi, orto-ftalați, ignifuganți organofosforici, fibre cu proprietăți cancerigene, 1,4-dioxan, siloxani, fluide de transfer termic la temperaturi înalte și substanțe din hârtie termică.

Pentru produse de consum, lista include teme cu efect posibil asupra hainelor, textilelor, pielii, articolelor pentru copii, materialelor plastice, produselor cosmetice, amestecurilor de uz casnic și produselor care intră în contact cu pielea. În zona industrială, dosarele ating substanțe folosite în echipamente electrice și electronice, construcții, fluide industriale, cauciuc, fertilizanți, lubrifianți, vopsele, adezivi, cerneluri, tonere și materiale tratate chimic.

Procedura de restricție este lungă deoarece combină analiza riscurilor cu analiza impactului economic și social. Un stat membru sau ECHA, la cererea Comisiei, poate iniția procedura când există preocupări privind un risc inacceptabil. Intenția este publicată în registrul de intenții, dosarul trebuie transmis în 12 luni, iar apoi comitetele ECHA analizează riscurile, alternativele, costurile și beneficiile.

După publicarea dosarului, părțile interesate pot trimite comentarii într-o consultare publică de șase luni. Comitetul ECHA pentru evaluarea riscurilor trebuie să formuleze opinia privind reducerea riscului, iar Comitetul pentru analiză socio-economică evaluează costurile și beneficiile restricției. Comisia folosește aceste avize pentru a propune, dacă este cazul, modificarea anexei XVII la REACH, iar decizia finală implică statele membre și Parlamentul European.

Actualizarea arată că politica europeană privind substanțele chimice se mută tot mai mult spre grupuri de substanțe, nu doar spre molecule individuale. Această abordare este vizibilă în dosarele privind PFAS, bisfenoli, ftalați, siloxani, ignifuganți și substanțe sensibilizante. Scopul este evitarea înlocuirii unei substanțe restricționate cu alta foarte apropiată, care poate produce riscuri similare.

Comisia cere membrilor și observatorilor din autoritățile competente pentru REACH și CLP să transmită comentarii până la 31 iulie 2026. Documentul a fost pregătit pentru reuniunea CARACAL din 1-2 iulie 2026 și rămâne un proiect de discuție, nu o decizie juridică finală.

Prețurile locuințelor și chiriile au continuat să crească în Uniunea Europeană în primul trimestru din 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Față de primul trimestru din 2025, locuințele s-au scumpit cu 5,1%, iar chiriile au crescut cu 3,0%.

Pe scurt

1. Prețurile locuințelor din UE au crescut cu 5,1% în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025.

2. Chiriile au crescut cu 3,0% în aceeași perioadă.

3. Față de trimestrul al patrulea din 2025, locuințele s-au scumpit cu 1,2%, iar chiriile cu 0,7%.

4. Portugalia, Bulgaria și Slovacia au avut cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor față de media anului 2025.

5. Croația a avut cea mai mare creștere a chiriilor, de 21,9%.

Datele Eurostat confirmă că presiunea de pe piața locuințelor nu vine doar din prețurile de cumpărare. Chiriile cresc în paralel, ceea ce afectează gospodăriile care nu își permit să cumpere o locuință și rămân mai mult timp pe piața închirierilor.

Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2025, prețurile locuințelor au urcat cu 1,2%, iar chiriile cu 0,7%. Între media anului 2025 și primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor au crescut cu 2,9%, iar chiriile cu 1,8%.

Diferențele dintre statele membre rămân mari. Față de media anului 2025, prețurile locuințelor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre pentru care există date disponibile. Cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor au fost în Portugalia, cu 10,3%, Bulgaria, cu 9,4%, și Slovacia, cu 9,1%.

Franța și Finlanda au fost singurele state membre unde prețurile locuințelor au scăzut în această comparație. În Franța, scăderea a fost de 0,5%, iar în Finlanda de 1,8%.

Chiriile au crescut în toate statele membre, cu două excepții. În Slovenia au scăzut cu 0,9%, iar în Finlanda au rămas neschimbate. Dintre celelalte state membre, cea mai mare creștere a fost în Croația, unde chiriile au urcat cu 21,9%. Bulgaria a avut o creștere de 6,4%, iar Grecia de 5,0%.

Creșterea simultană a prețurilor și chiriilor arată o presiune dublă pe locuire. Pentru cumpărători, prețurile mai mari pot însemna credite mai mari, avansuri mai greu de strâns și acces mai dificil la proprietate. Pentru chiriași, majorarea chiriilor poate reduce venitul disponibil pentru alimente, energie, transport sau economii.

Datele vin într-un moment în care locuirea a urcat pe agenda europeană. Mai multe state se confruntă cu locuințe insuficiente în orașele mari, costuri ridicate de construcție, cerere crescută în zonele unde se concentrează locurile de muncă și presiune asupra tinerilor, familiilor și lucrătorilor esențiali.

Eurostat precizează că datele privind prețurile locuințelor din Grecia nu sunt bazate pe tranzacții, deoarece acestea nu sunt disponibile. Pentru estimarea agregatelor europene au fost folosite date ale Băncii Greciei bazate pe prețuri de evaluare.

Instituția notează și că indicii pentru prețurile locuințelor și chirii au fost recalibrați la noua perioadă de referință 2025, în urma cerințelor legale. Datele cu vechea bază 2015 rămân disponibile în baza de date Eurostat.