Maia Sandu spune că Moldova vrea să semneze tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028

Președinta Maia Sandu a spus la CEPS că Republica Moldova vrea să semneze tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, după deschiderea negocierilor pe toate clusterele și închiderea unor capitole până la finalul acestui an. Ea a insistat că Chișinăul nu cere scurtături, ci aplicarea procesului de aderare pe baza meritului și a progreselor făcute în reforme.

Pe scurt

1. Maia Sandu spune că Republica Moldova vrea deschiderea negocierilor de aderare pe toate clusterele.

2. Președinta afirmă că Chișinăul va fi pregătit tehnic să închidă unele capitole până la finalul acestui an.

3. Obiectivul anunțat este semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.

4. Sandu spune că Republica Moldova nu cere scurtături, ci posibilitatea de a avansa imediat ce îndeplinește pașii ceruți.

5. Președinta avertizează că blocarea Republicii Moldova nu ajută alte țări candidate și nu rezolvă problemele procesului de extindere.

Maia Sandu a spus că Republica Moldova a fost pregătită de mai mult de un an pentru deschiderea oficială a negocierilor pe Clusterul 1, cel al fundamentelor, și că este pregătită și pentru deschiderea celorlalte clustere. În arhitectura negocierilor de aderare, clusterele grupează capitolele tematice pe care o țară candidată trebuie să le parcurgă, de la statul de drept și administrație publică până la piața internă, energie, agricultură, politici sociale și relații externe.

„Ceea ce avem nevoie acum este deschiderea negocierilor pe toate clusterele”, a spus Maia Sandu. Ea a adăugat că Republica Moldova trebuie să poată lucra pe benchmarkurile intermediare și să închidă unele capitole până la finalul anului, pentru că planul Chișinăului rămâne realist.

Președinta a legat acest calendar de obiectivul politic al semnării tratatului de aderare până în 2028. „Vrem să semnăm tratatul până în 2028 și credem cu adevărat că acest lucru este realist din partea noastră”, a spus Sandu, precizând că Republica Moldova își va îndeplini angajamentele asumate.

Mesajul ei introduce o diferență importantă între pregătirea tehnică a unei țări candidate și decizia politică a statelor membre. Sandu a spus că Republica Moldova va fi pregătită tehnic să închidă unele capitole până la sfârșitul acestui an, dar a recunoscut că aderarea rămâne și un proces politic, în care decizia finală aparține statelor membre ale Uniunii Europene.

„Nu cerem scurtături”, a spus Sandu. Potrivit președintei, Republica Moldova acceptă complexitatea procedurilor europene și vrea să avanseze pe baza regulilor existente, imediat ce finalizează fiecare etapă.

Această poziție este importantă pentru dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene. În ultimii ani, în discuția europeană au apărut idei precum integrarea graduală, participarea timpurie la unele politici europene sau forme intermediare de asociere. Sandu a spus că Republica Moldova este deschisă unor beneficii mai rapide, dar numai dacă acestea nu înlocuiesc aderarea deplină și nu întârzie procesul.

Ea a dat ca exemple pozitive aderarea Republicii Moldova la zona unică de plăți în euro, SEPA, și acordul de roaming. Totuși, Sandu a spus că beneficiul cel mai important pe care Chișinăul l-ar dori mai devreme ar fi accesul la piața unică europeană, lucru pe care nu îl vede, deocamdată, posibil.

Președinta a prezentat reformele interne ca argument pentru un calendar accelerat. Ea a spus că reforma justiției, cea mai dificilă dintre reforme, începe să producă rezultate, inclusiv prin creșterea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Potrivit ei, aproximativ 60% dintre judecători au trecut prin procesul de vetting, iar autoritățile au decis extinderea verificării la toți judecătorii, inclusiv la prima instanță.

Sandu a menționat și condamnări în cazuri mari de corupție, deși a subliniat că reformele trebuie continuate și consolidate. Pentru Chișinău, aceste progrese contează direct în Clusterul 1, care acoperă statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și funcționarea instituțiilor democratice.

Energia este un alt argument folosit de președintă. Sandu a spus că Republica Moldova a crescut ponderea energiei regenerabile de la 3% în urmă cu patru ani la 25% în prezent și că are nevoie de investiții în stocare pentru a obține prețuri mai bune pentru populație. Ea a menționat și proiecte de interconectare electrică cu România, importante pentru reducerea dependențelor energetice și pentru o integrare mai solidă în piața europeană.

Sandu a vorbit și despre reforme nepopulare, dar necesare, inclusiv reforma administrației locale și reforma fiscală. Potrivit ei, fragmentarea actuală a administrației locale produce ineficiență și servicii publice slabe, iar reforma fiscală urmărește reducerea economiei informale și eliminarea unor scutiri de taxe care pot alimenta scheme de corupție și evaziune.

Președinta a spus că situația economică rămâne dificilă, iar reformele sunt mai greu de susținut când economia nu crește suficient. Ea a invocat impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, incertitudinea regională și nevoia de investiții private, inclusiv prin conferințe de investiții organizate cu sprijinul Uniunii Europene.

Sandu a insistat că Republica Moldova nu trebuie blocată din cauza problemelor altor țări candidate. „Prin blocarea Moldovei, nu ajuți o altă țară candidată”, a spus ea, răspunzând indirect temerilor că extinderea poate fi încetinită de dosare bilaterale sau de blocaje politice care nu privesc direct Chișinăul.

Pentru Republica Moldova, miza următorilor ani este transformarea progresului tehnic în decizii politice europene. Dacă statele membre acceptă deschiderea negocierilor pe toate clusterele și permit închiderea unor capitole până la finalul anului, Chișinăul ar putea intra într-o etapă mult mai concretă a aderării, în care discuția nu mai privește doar direcția europeană a țării, ci calendarul tratatului de aderare.