Marta Kos participă la inaugurarea liniei Vulcănești–Chișinău, în vizita dedicată aderării Moldovei la UE

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a participat duminică, 8 noiembrie, alături de președinta Maia Sandu, la inaugurarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău și la evenimentul dedicat punerii sub tensiune a noii infrastructuri. Linia de 400 kV întărește transportul energiei din sudul Republicii Moldova spre capitală și permite aprovizionarea pe un traseu care ocolește nodul energetic din regiunea transnistreană. Vizita comisarei, programată între 8 și 10 noiembrie, include discuții despre aderarea la UE, reforme și conectivitate regională.

Ceremonia s-a desfășurat la Stația Electrică Chișinău, din localitatea Brăila. Proiectul cuprinde aproximativ 157 de kilometri de linie aeriană, care traversează 35 de localități, modernizarea stației Chișinău și extinderea stației Vulcănești. Este implementat de Ministerul Energiei prin Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii, cu sprijinul Grupului Băncii Mondiale și al guvernului moldovean. Beneficiarul este operatorul de transport Moldelectrica.

Noua linie este un tronson în interiorul Republicii Moldova, între stațiile Vulcănești și Chișinău, care continuă spre capitală traseul energiei aduse din România și de pe piața europeană. Diversificarea rutelor urmărește reducerea dependenței de infrastructura de la Cuciurgan și creșterea flexibilității sistemului. Ministerul a anunțat punerea sub tensiune a liniei, fără să prezinte date privind utilizarea permanentă a întregii capacități.

Maia Sandu a legat proiectul de libertatea țării de a-și alege furnizorii. „Independența energetică, pentru noi, înseamnă să putem decide singuri de unde cumpărăm energia, fără să fim vulnerabili la presiuni și șantaj”, a declarat președinta, în comunicatul Ministerului Energiei. Marta Kos a apreciat că investiția consolidează conectivitatea regională și creează condiții mai bune pentru integrarea Moldovei în piața energetică europeană.

Programul vizitei include întrevederi cu Maia Sandu, premierul Vasile Tofan, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și alți oficiali. Comisia a anunțat discuții despre prioritățile aderării, dezvoltarea economică și reformele sectoriale. Pentru luni, 9 noiembrie, este prevăzut un discurs în Parlament, la ședința specială anunțată pentru ora 14:00, ora Chișinăului. Agenda include și Conferința anuală privind extinderea UE, organizată la Chișinău pe 9–10 noiembrie.

În aceeași zi, comisara are în program o reuniune la nivel înalt a Platformei pentru conectivitate, dedicată proiectelor digitale și investițiilor de-a lungul Coridorului de Mijloc, care leagă Europa de Asia Centrală. Este anunțată și participarea la evenimentul prin care Asociația Businessului European marchează 15 ani de activitate. Marți, Kos urmează să se întâlnească cu personalul Biroului pentru Integrare Europeană.

Vizita are loc după evaluarea extinderii publicată de Comisia Europeană la 4 noiembrie. Executivul european consemnează deschiderea a patru grupuri de capitole de negociere în ultimul an și consideră că Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea grupurilor rămase. Comisia evidențiază alinierea legislației la normele UE și progresele în reformele privind statul de drept, inclusiv progresele în îndeplinirea criteriilor intermediare din grupul „Fundamente”.

Comisia apreciază că obiectivul Chișinăului de a încheia negocierile la începutul anului 2028 este ambițios, dar realizabil dacă ritmul reformelor se menține. Foaia de parcurs este orientativă. Progresele depind de aplicarea reformelor și de deciziile statelor membre, iar încheierea negocierilor ar trebui urmată de semnarea și ratificarea tratatului de aderare. Anul 2028 nu este, prin urmare, o dată garantată pentru intrarea în Uniune.

Dimensiunea de securitate a relației UE–Moldova a fost discutată separat, pe 5 noiembrie, la Chișinău, în cadrul celui de-al cincilea Dialog politic și de securitate la nivel înalt. Reuniunea a fost coprezidată de Olof Skoog, secretar general adjunct pentru afaceri politice în Serviciul European de Acțiune Externă, și Valeriu Mija, secretar de stat în Ministerul moldovean de Externe. Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a deschis discuțiile.

Cele două părți au reafirmat cooperarea pentru combaterea amenințărilor hibride, a manipulării informațiilor și a ingerințelor străine, precum și pentru consolidarea capacității de gestionare a crizelor. Comunicatul invocă efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra stabilității Moldovei și continuarea alinierii politicii externe a Chișinăului la pozițiile UE.

Cooperarea se desfășoară în cadrul Parteneriatului pentru securitate și apărare semnat în mai 2024, primul de acest tip încheiat de UE cu un stat partener. Instrumentul susține dialogul, dezvoltarea capacităților și răspunsul la amenințări cibernetice și hibride; nu instituie o obligație de apărare colectivă. Separat, Misiunea de parteneriat a UE în Moldova, lansată în 2023, are caracter civil și sprijină reziliența instituțiilor de securitate.

În comunicatul din 5 noiembrie, UE a precizat că a alocat Moldovei 317 milioane de euro prin Instrumentul european pentru pace din 2021. Este un total cumulat al asistenței militare, deja atins după aprobarea de către Consiliul UE, la 13 iulie 2026, a unei măsuri de 120 de milioane de euro pentru apărarea aeriană. Reuniunea din noiembrie a reconfirmat acest sprijin, fără să anunțe o nouă alocare de aceeași valoare.

Măsura de 120 de milioane de euro finanțează un sistem de apărare aeriană cu rază medie pentru forțele armate moldovenești și completează sprijinul anterior pentru supravegherea și apărarea aeriană. Suma este inclusă în cele 317 milioane. Alocarea prin decizii ale UE nu dovedește că toate plățile au fost făcute ori că toate echipamentele au fost livrate și puse în serviciu; acestea sunt etape separate ale aplicării asistenței.

Sprijinul militar are un mecanism diferit de Planul de creștere pentru Moldova, prin care UE pune la dispoziție până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. Acesta susține reforme și investiții economice, inclusiv în energie și digitalizare, prin împrumuturi și sprijin nerambursabil, cu plăți condiționate de îndeplinirea obiectivelor convenite.

Dialogul din 5 noiembrie a abordat și regiunea transnistreană. UE și-a reafirmat sprijinul pentru o soluționare pașnică, cuprinzătoare și durabilă, întemeiată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional. Comunicatul nu anunță o înțelegere nouă asupra statutului regiunii.

Pentru Chișinău, infrastructura energetică, reformele de aderare și cooperarea de securitate urmăresc reducerea unor vulnerabilități diferite, cu termene și condiții proprii. Linia Vulcănești–Chișinău adaugă o rută de transport, integrarea în UE rămâne dependentă de reforme și de acordul statelor membre, iar eficiența sprijinului pentru apărare depinde de transformarea alocărilor în capacități operaționale.