Miniștrii muncii din UE discută în Irlanda cum pot reduce decalajul de angajare pentru persoanele cu dizabilități

Miniștrii muncii și afacerilor sociale din Uniunea Europeană au discutat la Ballina, în Irlanda, despre una dintre cele mai persistente probleme ale pieței muncii europene: accesul persoanelor cu dizabilități la locuri de muncă. Reuniunea informală EPSCO, organizată într-o școală secundară din County Mayo în cadrul președinției irlandeze a Consiliului UE, a inclus și teme precum sărăcia, protecția lucrătorilor, digitalizarea, AI și mobilitatea forței de muncă.

Pe scurt

1. Reuniunea informală EPSCO a avut loc la Ballina, în County Mayo, în cadrul președinției irlandeze a Consiliului UE.

2. Agenda a inclus sărăcia, ocuparea, protecția lucrătorilor și decalajul de angajare pentru persoanele cu dizabilități.

3. Roxana Mînzatu a spus că UE trebuie să ajute persoanele cu dizabilități să intre pe piața muncii, să trăiască demn și să contribuie la economie.

4. Miniștrii au discutat și despre impactul AI, digitalizării, tranziției verzi și mobilității lucrătorilor asupra pieței muncii.

5. Irlanda a prezentat drept priorități calitatea locurilor de muncă, mobilitatea echitabilă a muncii și echilibrul dintre competitivitate și protecția lucrătorilor.

Roxana Mînzatu a spus că președinția irlandeză are teme importante pe agenda socială europeană, inclusiv dimensiunea socială a viitorului cadru financiar multianual și modul în care Uniunea poate aborda mai bine dizabilitatea pe piața muncii. Ea a afirmat că persoanele cu talent care pot fi prezente în câmpul muncii trebuie sprijinite să trăiască o viață demnă și să contribuie la economie.

Dara Calleary, ministrul irlandez pentru protecție socială, dezvoltare rurală și comunitară și Gaeltacht, a spus că tema dizabilității este pusă în centrul reuniunii deoarece Irlanda are un decalaj slab de ocupare pentru persoanele cu dizabilități. El a spus că nu a ascuns această realitate și că vrea să învețe din experiența altor state membre.

Calleary a afirmat că angajatorii pierd oameni „extraordinar de talentați” atunci când nu oferă oportunități persoanelor cu dizabilități. El a menționat reformarea schemei de subvenții salariale și a schemei Work and Access, dar a spus că schimbarea cere și implicarea directă a angajatorilor.

Ministrul irlandez a insistat că problema nu poate fi redusă la cifre sau la evenimente publice. El a spus că este nevoie de măsuri practice, inclusiv o săptămână a competențelor dedicată dizabilității în luna octombrie, și a dat exemple de companii care au început să ofere roluri vizibile, „front of house”, persoanelor cu dizabilități.

Alan Dillon, ministrul irlandez pentru ocupare, întreprinderi mici și comerț cu amănuntul, a spus că integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este și o problemă culturală, și una structurală. În opinia sa, firmele trebuie să schimbe modul în care recrutează, iar statul trebuie să reducă barierele prin sprijin, scheme salariale, acces la muncă și colaborare cu agenții precum Enterprise Ireland și IDA.

Tema ocupării a fost legată și de schimbările rapide produse de digitalizare și AI. Dillon a spus că piața muncii din Europa s-a schimbat în ultimii ani din cauza mobilității transfrontaliere, digitalizării și altor provocări care afectează lucrătorii. El a afirmat că guvernele trebuie să se asigure că angajații sunt parte a soluției și că primesc formare pentru adoptarea AI.

În context irlandez, Dillon a spus că peste 2,8 milioane de oameni au mers la muncă în dimineața reuniunii, semn al unei economii aflate într-o situație bună, dar a adăugat că tranziția digitală și AI creează noi cerințe pentru competențe. El a legat acest lucru de investițiile în educație superioară și continuă și de rolul companiilor tehnologice, al IMM-urilor și al startupurilor în economia Irlandei.

Ministrul a spus că Irlanda vrea să progreseze în două direcții europene: foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate și programul privind mobilitatea echitabilă a muncii. În discuția cu presa, el a prezentat aceste obiective ca un echilibru între două presiuni: firmele trebuie să poată crește și să fie competitive, iar lucrătorii trebuie să aibă protecții corecte.

Dillon a spus că președinția irlandeză susține reducerea birocrației pentru întreprinderi, dar nu în detrimentul protecției lucrătorilor. El a menționat schimbări deja introduse în Irlanda, inclusiv sick pay, concediul parental statutar, creșterea salariului minim și sprijinul pentru lucrătorii cu venituri mici.

O altă temă discutată a fost munca la distanță. Dillon a spus că dreptul de a solicita munca remote a fost discutat cu Comisia și că peste un milion de persoane din Irlanda lucrează parțial remote sau hibrid. Pentru zone precum Mayo, acest lucru a redus presiunea de a călători spre marile orașe și a ajutat angajatorii să rețină și să recruteze oameni din mai multe regiuni.

Calleary a legat organizarea reuniunii într-o școală de viitorul tinerilor. El a spus că St Mary’s Secondary School este una dintre cele mai noi școli din Irlanda și că mare parte din munca miniștrilor este orientată spre generațiile educate acolo. În aceeași logică, Mînzatu a subliniat că deține și portofoliul educației în Comisie, nu doar pe cel al ocupării.

Agenda reuniunii a inclus și sărăcia. Calleary a spus că Uniunea Europeană a publicat prima sa strategie anti-sărăcie și că una dintre recomandări este ca fiecare țară să aibă o strategie națională împotriva sărăciei. Irlanda are o astfel de strategie din 1997.

Reuniunea informală nu adoptă legislație, dar permite miniștrilor să discute priorități înaintea dosarelor formale din Consiliu. În acest caz, temele se conectează la viitoarea agendă socială a UE, la discuțiile despre bugetul european pe termen lung și la modul în care statele membre răspund la schimbările din piața muncii.

Pentru Irlanda, evenimentul a fost și un moment de prezentare regională. Miniștrii irlandezi au insistat că organizarea în Ballina arată că evenimentele europene nu trebuie să fie concentrate doar în Dublin. Ei au legat prezența europeană de investiții, locuri de muncă, companii internaționale și beneficiile apartenenței Irlandei la Uniunea Europeană.

Discuțiile de la Ballina arată direcția socială pe care Irlanda vrea să o imprime președinției sale: locuri de muncă de calitate, mobilitate echitabilă, protecție pentru lucrători și integrarea persoanelor care rămân prea des în afara pieței muncii.

Pentru Uniunea Europeană, decalajul de angajare al persoanelor cu dizabilități rămâne o problemă economică și socială. Statele membre au nevoie de lucrători, iar multe persoane cu dizabilități vor să muncească, dar barierele de recrutare, lipsa adaptărilor, cultura angajatorilor și sprijinul insuficient limitează accesul real la locuri de muncă.