Moldova și celelalte țări candidate, vizate pentru asocierea la cooperarea europeană împotriva ingerințelor

Comisia Europeană pregătește asocierea țărilor candidate și potențial candidate la Centrul european pentru reziliența democratică, un cadru de cooperare împotriva manipulării informaționale și a ingerințelor externe. Anunțul comisarului Michael McGrath vizează și Republica Moldova, iar președinția irlandeză a Consiliului va organiza în toamnă discuții despre participarea acestor țări.

În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, McGrath a spus că toate statele membre au aderat la centru și că țările din procesul de extindere vor fi asociate în curând. Reprezentantul președinției irlandeze, Thomas Byrne, a anunțat dezbateri în Consiliu în această toamnă. Niciuna dintre intervenții nu a indicat o dată la care asocierea Moldovei ar deveni efectivă.

Moldova a participat deja la reuniunea tehnică din 9 iulie, la Bruxelles. Potrivit procesului-verbal, țările candidate și potențial candidate au exprimat interesul de a deveni parteneri asociați activi. Documentul consemnează susținerea unei abordări flexibile, bazate pe proiecte, și a respectării valorilor democratice comune, fără să atribuie Moldovei o declarație individuală. Secretariatul urma să colecteze propuneri de proiecte pentru pregătirea discuției ministeriale.

Cooperarea urmărește să permită autorităților să identifice mai repede amenințările și să pregătească răspunsuri comune. McGrath a enumerat proiecte privind formarea funcționarilor, elaborarea unor concepte și metode comune de detectare și pregătirea unui cadru de răspuns la manipularea informațională și dezinformare. Asocierea ar oferi țărilor candidate un cadru în care să contribuie cu experiența proprie și să lucreze cu administrațiile din UE.

Centrul nu înlocuiește autoritățile naționale. Declarația sa de misiune prevede schimburi de informații, formare și coordonare cu respectarea competențelor existente, inclusiv ale organismelor independente. Același document cere ca apărarea democrației să protejeze drepturile fundamentale, între care libertatea de exprimare.

La conferința de presă de după votul asupra raportului privind Scutul european pentru democrație, Roberta Metsola a susținut includerea Moldovei în eforturile europene de protejare a alegerilor. Președinta Parlamentului a invocat apropierea legislativă, securitatea cibernetică, monitorizarea scrutinelor și cooperarea dintre parlamente, precum și nevoia de resurse pentru alegeri independente.

Nathalie Loiseau, președinta comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, a propus ca țările candidate să poată beneficia mai devreme de protecția oferită de reguli precum Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut drept DSA. Ea a argumentat că unui stat de dimensiunea Moldovei îi este dificil să negocieze singur cu marile companii tehnologice.

Această propunere nu face ca DSA să se aplice automat în Moldova. Regulamentul stabilește obligații pentru serviciile online care operează în UE, iar asocierea la un centru de cooperare nu modifică, prin ea însăși, domeniul său de aplicare. Apropierea legislației moldovenești și cooperarea dintre autoritățile de supraveghere presupun demersuri distincte.

În declarația comună a summitului UE–Moldova din 22 iunie, cele două părți au convenit să continue apropierea de legislația europeană privind serviciile și piețele digitale și sprijinul prin inițiativele Scutului european pentru democrație. Acesta este un angajament bilateral de cooperare și aliniere legislativă; documentul nu stabilește condițiile concrete ale asocierii Moldovei la centru.

Centrul european pentru reziliența democratică și-a început activitatea în februarie 2026, ca parte a Scutului european pentru democrație. Asocierea țărilor candidate ar extinde cooperarea dincolo de statele membre, însă intervențiile din Parlament lasă pentru etapele următoare detaliile participării și calendarul aplicabil fiecărei țări.