Parlamentul European avertizează că lumea rămâne fără bani și timp pentru obiectivele globale de dezvoltare

Parlamentul European avertizează că lumea riscă să rateze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă până în 2030, într-un moment în care conflictele, crizele umanitare, schimbările climatice, pierderea biodiversității și reducerea ajutorului internațional fac tot mai greu de finanțat progresul global. Comisiile pentru dezvoltare și pentru mediu au adoptat un raport care cere Uniunii Europene să își asume un rol mai puternic, inclusiv prin viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034.

Pe scurt

1. Raportul a fost adoptat în comisiile DEVE și ENVI cu 66 de voturi pentru, 17 împotrivă și 7 abțineri, înaintea Forumului Politic la Nivel Înalt al ONU din iulie 2026.

2. Eurodeputații avertizează că deficitul anual de investiții pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă este de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari.

3. Parlamentul European cere ca viitorul buget multianual al UE pentru 2028-2034 să fie aliniat cu Agenda 2030 și cu obiectivele globale de dezvoltare.

4. Eurodeputații spun că leadershipul UE este cu atât mai necesar după suspendarea celei mai mari părți a finanțării USAID de către actuala administrație americană.

Raportul adoptat de comisiile pentru dezvoltare și pentru mediu va sta la baza poziției Parlamentului European înaintea Forumului Politic la Nivel Înalt al ONU, care va avea loc la New York între 7 și 15 iulie 2026. Votul în plen este programat pentru sesiunea din iulie, iar o delegație comună a eurodeputaților din cele două comisii va participa la reuniunea ONU.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost adoptate în 2015 și acoperă domenii precum sărăcia, sănătatea, educația, apa și sanitația, energia, orașele, clima, biodiversitatea, egalitatea și dezvoltarea economică. Ele au fost gândite ca un calendar global până în 2030, dar raportul Parlamentului spune că lumea este grav în întârziere, în ciuda eforturilor făcute în ultimul deceniu.

Miza financiară este uriașă. Eurodeputații se declară alarmați de un deficit anual de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari pentru atingerea obiectivelor, într-un context în care nivelurile de asistență oficială pentru dezvoltare scad la nivel global. Acest gol nu este o cifră abstractă: el înseamnă mai puține investiții în apă curată, energie accesibilă, adaptare climatică, infrastructură, servicii de bază și reziliență în țările partenere.

Raportul cere Uniunii Europene și statelor membre să își respecte angajamentele privind ajutorul pentru dezvoltare. Eurodeputații vor ca UE să își consolideze rolul de lider în finanțarea și implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, inclusiv prin acoperirea unei părți din golul lăsat de suspendarea celei mai mari părți a finanțării USAID de către actuala administrație americană.

Această referire la finanțarea americană schimbă greutatea politică a dosarului. Dacă Statele Unite reduc masiv sprijinul extern, presiunea asupra Uniunii Europene crește, atât ca finanțator, cât și ca actor diplomatic. Pentru UE, întrebarea nu mai este doar cât contribuie la dezvoltare, ci dacă poate menține o ordine internațională bazată pe cooperare, standarde și parteneriate într-un moment în care alți actori se retrag.

Eurodeputații cer ca viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru perioada 2028-2034, să susțină direct obiectivele Agendei 2030. În practică, acest lucru înseamnă că prioritățile de dezvoltare, climă, infrastructură, reziliență și parteneriate internaționale ar trebui integrate în arhitectura următorului buget european, nu tratate ca obiective separate sau secundare.

Raportul cere finanțare suplimentară pentru atenuarea schimbărilor climatice, adaptare și pierderi și daune, în linie cu angajamentele convenite la COP29. Aceste trei dimensiuni sunt diferite, dar legate între ele: reducerea emisiilor, pregătirea pentru efectele climatice deja inevitabile și sprijinirea comunităților care suferă pierderi directe din cauza fenomenelor extreme sau a degradării mediului.

Parlamentul cere și o implicare mai mare a sectorului privat și o folosire mai eficientă a finanțării private. Această abordare arată că bugetele publice nu pot acoperi singure deficitul de 4.000 de miliarde de dolari pe an. Investițiile private pot ajuta, dar doar dacă sunt orientate spre proiecte cu impact real și dacă standardele sociale, de mediu și de guvernanță sunt păstrate.

Inițiativa Global Gateway rămâne, potrivit eurodeputaților, instrumentul central al UE pentru parteneriate sustenabile și infrastructură de calitate. Pentru cititor, Global Gateway înseamnă încercarea Uniunii de a finanța și sprijini proiecte de infrastructură, energie, conectivitate, transport sau digitalizare în țări partenere, ca alternativă europeană la modele de investiții mai dependente de datorie sau de influență geopolitică.

Raportul arată că întârzierile nu sunt limitate la un singur domeniu. Apa și sanitația, dezvoltarea urbană, energia, adaptarea climatică și reducerea emisiilor sunt printre sectoarele unde progresul este insuficient sau, în unele cazuri, a regresat. Conflictele, tensiunile geopolitice, urgențele sanitare și umanitare, schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea fac implementarea obiectivelor mai dificilă.

Pierfrancesco Maran, coraportor pentru Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară, a spus că în ultimul deceniu au fost realizate progrese importante, dar că sunt încă necesari pași mari pentru atingerea Agendei 2030. El a cerut ca Uniunea Europeană să conducă o coaliție globală pentru sprijinirea obiectivelor și pentru asigurarea unei finanțări adecvate, cu accent pe energie regenerabilă și accesibilă și pe instrumente pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice în orașe.

Lukas Mandl, coraportor pentru Comisia pentru dezvoltare, a legat raportul de rolul ONU și de nevoia de reformă a sistemului multilateral. El a spus că lumea are nevoie de Națiunile Unite și de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, dar și că sistemul ONU are nevoie de reformă. Mandl a afirmat că nicio parte a lumii nu urmărește obiectivele la fel de mult ca Europa și că raportul oferă eurodeputaților un mandat pentru o abordare echilibrată, bazată pe valori și orientată spre soluții.

Pentru Uniunea Europeană, acest raport vine într-un moment în care politica de dezvoltare este tot mai legată de geopolitică. Finanțarea infrastructurii, energiei, apei, orașelor și adaptării climatice nu mai este doar ajutor extern, ci și competiție pentru influență, stabilitate și parteneriate pe termen lung. Dacă UE vrea să fie un actor global credibil, va trebui să arate că poate finanța promisiunile pe care le face.

Pentru cetățeni, miza nu este îndepărtată. Obiectivele de dezvoltare ating probleme care se întorc direct în Europa: migrație, securitate alimentară, costuri climatice, instabilitate regională, sănătate publică și lanțuri de aprovizionare. Un deficit global de 4.000 de miliarde de dolari înseamnă că multe dintre aceste presiuni pot crește, iar Europa va resimți efectele chiar dacă proiectele sunt finanțate în afara granițelor sale.