Parlamentul European cere angajamente sociale mai ferme în Semestrul European 2026

Președinta Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, Li Andersson, cere ca recomandările sociale și de ocupare din Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 să fie transformate în angajamente concrete ale statelor membre.

Reacția vine după ce Comisia Europeană a prezentat pachetul anual prin care oferă orientări statelor membre privind competitivitatea, reformele economice și răspunsul la provocările sociale într-un context geopolitic tensionat.

Pe scurt

1. Li Andersson salută faptul că Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 include investiții în capital uman, locuri de muncă de calitate, combaterea sărăciei și acces la locuințe.

2. Președinta EMPL avertizează că schimbările tehnologice, competiția globală și tensiunile geopolitice pot pune în pericol mii de locuri de muncă în anii următori.

3. Parlamentul European susține extinderea formării profesionale, educației STEM și învățării pe tot parcursul vieții.

4. Comisia EMPL va urmări aplicarea recomandărilor specifice de țară relevante pentru ocupare și politici sociale.

5. Li Andersson cere ca analiza Comisiei privind ocuparea, convergența socială și orientările pentru ocupare să ducă la angajamente reale din partea statelor membre.

Semestrul European este mecanismul prin care Comisia Europeană analizează economiile statelor membre și propune recomandări pentru politici bugetare, reforme, investiții, ocupare și incluziune socială. Pachetul de primăvară din 2026 plasează competitivitatea în legătură cu formarea forței de muncă și cu răspunsul la presiunile sociale.

Li Andersson a spus că Parlamentul European salută faptul că pachetul abordează probleme structurale majore și pune accent pe investiții în capital uman, locuri de muncă de calitate, combaterea sărăciei și creșterea accesului la locuințe. Ea a afirmat că aceste teme reflectă pozițiile susținute de mai mulți ani de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

Mesajul politic al președintei EMPL este că Europa nu poate trata competitivitatea doar prin industrie, tehnologie sau investiții, fără protecție socială și fără lucrători pregătiți pentru schimbările economiei. Andersson a avertizat că mii de locuri de muncă pot fi puse în pericol de evoluțiile tehnologice, schimbările geopolitice și competiția din afara Uniunii Europene.

Ea a cerut o protecție mai bună pentru lucrători, astfel încât oamenii să poată avea venituri decente și locuri de muncă de calitate. În același timp, forța de muncă trebuie să aibă acces la competențe, formare, recalificare și perfecționare, inclusiv înainte ca locurile de muncă să fie direct amenințate.

Recomandările Comisiei privind formarea profesională, educația STEM și învățarea adulților au fost salutate de președinta EMPL. Acestea pot susține politici prin care oamenii își dezvoltă competențele pe tot parcursul vieții și se pot adapta mai ușor la schimbările pieței muncii.

Andersson a spus că astfel de politici pot ajuta Uniunea Europeană să răspundă deficitului de forță de muncă și, în același timp, să le permită lucrătorilor să treacă mai rapid către alte locuri de muncă atunci când activitatea lor este afectată de transformări economice sau tehnologice.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale va urmări aplicarea recomandărilor specifice de țară care privesc ocuparea și politica socială. Aceste recomandări pot include măsuri privind piața muncii, educația, formarea, incluziunea socială, sărăcia, locuințele și calitatea locurilor de muncă.

Li Andersson a cerut ca analiza Comisiei din Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, lucrările privind convergența socială ascendentă și Orientările revizuite pentru ocupare să ducă la angajamente reale ale statelor membre.

Pachetul de primăvară al Semestrului European este una dintre etapele centrale ale coordonării economice și sociale în UE. În 2026, mesajul transmis de președinta EMPL arată că Parlamentul European va trata recomandările sociale ca parte a dezbaterii despre competitivitate, nu ca pe un capitol separat de politica economică.