Parlamentul European cere cel puțin un milion de lucrători în plus în sănătate în perioada 2028–2034

Parlamentul European cere Comisiei o strategie care să mărească personalul din sănătate cu cel puțin un milion de lucrători în perioada bugetară 2028–2034, prin formare, recrutare și condiții mai bune de muncă. Propunerile au fost adoptate cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri, pe fondul preocupărilor privind accesul pacienților la îngrijire și epuizarea profesioniștilor din sistem.

Recrutarea este însoțită de un set de cereri privind păstrarea profesioniștilor în sistem. Parlamentul solicită remunerații echitabile, siguranța locului de muncă și sprijin pentru sănătatea mintală, precum și reducerea poverii fizice, psihologice și administrative. În domeniul formării, propunerile includ susținerea specialităților rare și a rolurilor de practică avansată pentru asistenții medicali.

Una dintre măsurile concrete privește recunoașterea nivelurilor de personal care nu permit desfășurarea activității în siguranță drept risc profesional. Eurodeputații cer un cadru obligatoriu cu măsuri de control al volumului de muncă și raporturi medic–pacienți și asistent–pacienți. Solicitarea urmărește să introducă efectivele disponibile în evaluarea condițiilor de muncă, alături de celelalte riscuri suportate de personal.

Loucas Fourlas, raportorul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a avertizat că spitalele, serviciile de îngrijire primară și cele de îngrijire pe termen lung sunt presate de lipsa personalului, epuizare și cererea tot mai mare de servicii. Eurodeputatul cipriot din PPE a prezentat problema ca pe una de siguranță a pacienților și acces egal la îngrijire și a cerut eforturi pentru reducerea exodului profesioniștilor.

În dezbaterea din plen, eurodeputata Georgiana Theodorescu a insistat asupra consecințelor pentru pacienți: așteptarea unui diagnostic, amânarea tratamentului și contactul cu personal suprasolicitat. Ea a cerut salarii corespunzătoare, condiții decente și reducerea birocrației, argumentând că strategiile de recrutare trebuie să răspundă și problemelor celor care lucrează deja în sistem.

Parlamentul solicită creșterea finanțării publice și folosirea strategică a fondurilor europene, inclusiv o alocare mai mare și o utilizare eficientă a resurselor dedicate sănătății. Votul nu stabilește însă un buget concret pentru milionul de lucrători suplimentari. Ruggero Razza, raportorul Comisiei pentru sănătate publică, din grupul ECR, a susținut că investiția în oameni și traseele de educație și formare trebuie să facă profesiile medicale mai atractive și să permită păstrarea specialiștilor.

Telemedicina și diagnosticarea asistată de inteligență artificială sunt prezentate ca instrumente de sprijin, inclusiv în zonele rurale afectate de deficit. Parlamentul cere pregătirea digitală a personalului și formare pentru utilizarea inteligenței artificiale, menținând îngrijirea față în față în centrul serviciilor medicale.

Răspunsul Comisiei a subliniat și responsabilitățile naționale. Reprezentantul Comisiei a amintit în plen că organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate revin statelor membre și a indicat programele europene de sprijin pentru planificarea personalului și păstrarea asistenților medicali. Comisia susține deja cooperarea europeană în estimarea necesarului de personal, pentru a ajuta țările să-și dezvolte capacitatea de planificare.

Raportul Health at a Glance Europe 2024, realizat de OCDE și Comisia Europeană, estima pentru UE un deficit de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe în 2022. Estimarea folosește praguri minime de personal pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate; nu reprezintă un recensământ al posturilor vacante. Ea oferă contextul problemei, în timp ce milionul suplimentar cerut de Parlament este o țintă politică pentru 2028–2034.