Parlamentul European cere educație digitală pentru ca oamenii să recunoască dezinformarea, conținutul AI și designul care creează dependență

Parlamentul European cere ca alfabetizarea media și învățarea digitală să fie tratate ca abilități de bază pentru toți cetățenii Uniunii Europene, nu doar ca teme opționale în școală. Rezoluția adoptată marți spune că oamenii trebuie pregătiți să recunoască dezinformarea, manipularea online, conținutul generat de inteligența artificială și mecanismele prin care platformele pot influența atenția, emoțiile și consumul de informație.

Pe scurt

1. Parlamentul European cere consolidarea alfabetizării media și a învățării digitale în toată Uniunea Europeană.

2. Rezoluția a fost adoptată cu 447 de voturi pentru, 128 împotrivă și 78 de abțineri.

3. Eurodeputații vor ca cetățenii să poată recunoaște dezinformarea, conținutul AI, cyberbullyingul și manipularea informațională străină.

4. Parlamentul cere reguli mai clare pentru influenceri și creatori de conținut.

5. Potrivit Comisiei Europene, 97% dintre tinerii din UE folosesc internetul zilnic, iar platformele sociale devin principala sursă de informare pentru cei între 15 și 24 de ani.

Textul adoptat de Parlament pleacă de la schimbarea modului în care oamenii, mai ales tinerii, se informează. Rețelele sociale, platformele video, motoarele de recomandare și creatorii de conținut au devenit canale centrale pentru știri, opinii, divertisment și publicitate. În acest spațiu, diferența dintre conținut editorial, conținut comercial, conținut sintetic și propagandă poate fi greu de observat.

Eurodeputații cer ca alfabetizarea media și învățarea digitală să fie integrate pe tot parcursul educației. Nu este vorba doar despre folosirea tehnologiei, ci despre înțelegerea modului în care funcționează mediul digital. Parlamentul vrea ca aceste competențe să fie dezvoltate în școli, la locul de muncă, în programele de formare continuă și printr-o abordare care implică întreaga societate.

Rezoluția spune că alfabetizarea media trebuie să îi ajute pe cetățeni să navigheze mai sigur în mediul online. Aceasta include capacitatea de a identifica dezinformarea, manipularea și interferența informațională străină, cyberbullyingul și alte forme de prejudiciu online. În același timp, programele de învățare digitală ar trebui să explice cum funcționează algoritmii, platformele și modelele comerciale care influențează vizibilitatea conținutului.

Un punct important este designul platformelor. Parlamentul cere ca oamenii să învețe să recunoască designul care creează dependență și conținutul construit pentru a manipula emoțional. Aici intră mecanisme precum notificările insistente, derularea infinită, recomandările automate, recompensele sociale și structurile de interacțiune care pot menține utilizatorii mai mult timp pe platforme.

Eurodeputații vor ca programele de alfabetizare media să îi ajute pe utilizatori să distingă între conținut editorial, comercial și sintetic. Conținutul editorial este produs după reguli jurnalistice, conținutul comercial urmărește promovarea unui produs, serviciu sau brand, iar conținutul sintetic poate include imagini, texte, voci sau videoclipuri generate ori modificate cu inteligență artificială. Fără etichetare și educație digitală, aceste categorii pot fi confundate ușor.

Rezoluția pune accent și pe inteligența artificială. Parlamentul spune că cetățenii trebuie să poată recunoaște conținutul generat de AI și tehnicile persuasive folosite pentru a le influența opiniile sau comportamentul. Subiectul devine mai important pe măsură ce imaginile, videoclipurile, vocile sintetice și textele generate automat devin mai realiste și mai ușor de produs la scară mare.

Pentru educație, eurodeputații cer ca folosirea instrumentelor digitale în școli să fie ferită de influență comercială nejustificată. Cooperarea cu sectorul privat poate exista, dar Parlamentul spune că ea trebuie ghidată de interesul public. Această precizare vizează riscul ca platformele, aplicațiile sau furnizorii de tehnologie să intre în educație nu doar ca instrumente de învățare, ci și ca vehicule de colectare de date, marketing sau dependență de servicii comerciale.

Parlamentul cere cooperare între organizații publice și private pentru promovarea alfabetizării media în UE. Diferențele între statele membre rămân importante, deoarece educația este competență națională. Potrivit comunicatului, țările UE diferă în privința programelor școlare, nivelului de finanțare și instituțiilor responsabile de alfabetizarea media și învățarea digitală.

Minorii sunt o categorie centrală în rezoluție. În contextul evaluării Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, Parlamentul cere măsuri suplimentare pentru protejarea copiilor și adolescenților care folosesc platforme de partajare video. Aceste platforme sunt folosite pentru divertisment, informare, socializare și învățare, dar pot expune minorii la conținut nociv, recomandări agresive, publicitate, presiune socială și modele de comportament greu de verificat.

Eurodeputații cer și reguli mai clare pentru influenceri și creatori de conținut. Motivul este rolul lor tot mai mare în formarea obiceiurilor de informare, mai ales în rândul tinerilor. Parlamentul vrea ca aceștia să fie supuși unor reguli privind conținutul media, prin coduri de conduită și orientări clare.

Această cerință nu îi privește doar pe influencerii care promovează produse. Ea vizează și creatorii care transmit opinii politice, informații de interes public, conținut despre sănătate, educație, economie sau evenimente internaționale. Când publicul îi urmărește ca surse de informare, transparența privind publicitatea, sponsorizarea, afilierea și natura conținutului devine mai importantă.

Raportorul Marcos Ros Sempere, eurodeputat S&D din Spania, a spus că democrațiile nu pot lăsa cetățenii singuri în fața dezinformării, designului care creează dependență și intereselor comerciale ale marilor platforme. El a cerut ca alfabetizarea media și învățarea digitală să devină competențe de bază pentru toate vârstele și a legat subiectul de reguli clare pentru platforme, influenceri și conținut generat de AI în viața publică și educație.

Datele invocate de Parlament arată dimensiunea problemei. Potrivit Comisiei Europene, 97% dintre tinerii din UE folosesc internetul zilnic. Platformele sociale devin principala sursă de informare pentru tinerii între 15 și 24 de ani, ceea ce schimbă direct felul în care aceștia întâlnesc știri, reclame, opinii politice, conținut viral și materiale manipulate.

Rezoluția nu creează singură o lege nouă, dar stabilește poziția politică a Parlamentului pentru viitoarele discuții privind educația digitală, platformele online, protecția minorilor, influencerii și conținutul generat de inteligența artificială. Mesajul central este că protecția democratică nu se reduce la eliminarea conținutului ilegal, ci include capacitatea oamenilor de a înțelege mediul digital în care trăiesc.