Polonia schimbă sprijinul pentru refugiații ucraineni, în timp ce peste un milion de migranți lucrează deja în economie

Polonia își schimbă treptat politicile pentru persoanele strămutate din Ucraina, pentru lucrătorii migranți și pentru integrarea copiilor cu experiență de migrație sau refugiu în școli. Materialul publicat de Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene arată o combinație de măsuri: sprijinul special pentru ucraineni este redus în unele zone, dar șederea legală este prelungită, iar piața muncii rămâne puternic dependentă de lucrătorii din afara UE.

Una dintre cele mai vizibile schimbări privește sprijinul pentru persoanele strămutate din Ucraina. Polonia prelungește șederea legală pentru persoanele aflate sub protecție temporară, prin statutul PESEL UKR, până la 4 martie 2027. Sunt prelungite și anumite vize și documente de ședere.

Accesul la piața muncii prin procedura simplificată de notificare a angajatorului va continua. Pentru unele grupuri vor exista aranjamente tranzitorii până la 4 martie 2029. În practică, această procedură permite angajatorilor să angajeze mai ușor persoane eligibile, fără toate etapele administrative ale procedurilor obișnuite.

În același timp, alte măsuri vor fi reduse. Sprijinul educațional pentru copii, inclusiv cursuri de limbă, transport și ajutor suplimentar în școli, se va încheia până la finalul anului școlar 2025/2026. Accesul gratuit la servicii medicale va fi restricționat pentru mulți beneficiari care nu lucrează, cu excepții pentru unele grupuri vulnerabile.

Potrivit Polish Migration Forum, restrângerea accesului la sănătate a afectat în special persoane în vârstă, bolnavi cronici și pacienți care urmează tratamente vitale. Această schimbare arată că trecerea de la ajutor de urgență la politici obișnuite de integrare poate lăsa unele categorii vulnerabile fără protecția de care depind.

Costul sprijinului acordat de Polonia în 2025 a fost ridicat. Potrivit unui raport al Bank Gospodarstwa Krajowego citat în material, Polonia a cheltuit peste 8 miliarde de zloți, aproximativ 1,9 miliarde de euro, din Fondul de Asistență pentru persoanele strămutate din Ucraina. Cea mai mare parte a banilor a venit din bugetul statului polonez.

Educația copiilor a reprezentat cea mai mare categorie de cheltuieli. Autoritățile locale au primit 3,3 miliarde de zloți pentru activități educaționale suplimentare, iar 25 de milioane de zloți au mers către burse, alocații și materiale educaționale pentru elevii din Ucraina. Peste 2,4 miliarde de zloți au acoperit beneficii familiale și alte forme de sprijin financiar pentru creșterea copiilor. Alte 763,5 milioane de zloți au fost alocate pentru servicii medicale și medicamente, iar aproape 75,7 milioane pentru beneficii de asistență socială.

Sprijinul public pentru primirea persoanelor strămutate din Ucraina este însă mult mai fragil decât la începutul războiului. Un sondaj CBOS realizat între 27 noiembrie și 8 decembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 948 de respondenți, arată că 48% dintre polonezi cred că țara ar trebui să primească persoane strămutate din Ucraina, iar 46% se opun.

Acesta este cel mai scăzut nivel de sprijin din cei 10 ani în care CBOS a urmărit atitudinile pe această temă, începând după anexarea Crimeei de către Federația Rusă. Sprijinul este mai ridicat în orașele mari, printre persoanele cu studii superioare și printre cei cu venituri mai mari.

Educația copiilor migranți și refugiați este un alt dosar important. O nouă publicație a unui institut național de cercetare din Polonia conține recomandări pentru autorități centrale, autorități regionale de educație și școli privind integrarea copiilor cu experiență de migrație sau refugiu în sistemul educațional polonez.

Recomandările acoperă nouă zone de integrare, inclusiv sprijin pentru copiii care au trecut prin stres sau traumă, cooperarea cu părinții, condiții de lucru incluzive, rezolvarea conflictelor în contexte cultural diverse și violența între elevi.

Raportul indică mai multe măsuri esențiale: angajarea de asistenți interculturali, formarea profesorilor care lucrează cu elevi migranți, inclusiv pentru abordarea traumelor la copiii refugiați, sprijin pentru profesorii din medii interculturale și asistență psihologică mai largă pentru copiii migranți în limbile lor materne.

Integrarea nu se limitează la școli. O publicație a Fundacja Ocalenie oferă ghiduri practice pentru găzduirea refugiaților în locuințe private, de la pregătire și mutare până la plecare. Ghidul insistă pe stabilirea așteptărilor, prevenirea conflictelor și sprijin profesional pentru gazde și refugiați.

Un instrument central este „Shared Living Pact”, un acord care stabilește regulile casei și împărțirea responsabilităților. Scopul este ca locuirea împreună să fie mai clară și mai puțin vulnerabilă la conflicte, mai ales în situații unde oamenii vin cu experiențe de traumă, pierdere sau incertitudine.

Pe piața muncii, Polonia pregătește o listă de 329 de ocupații deficitare în sectoare considerate cruciale pentru economie. Lista va fi folosită de consulate la emiterea vizelor și de voivozi la emiterea permiselor de muncă. Solicitanții din aceste profesii vor avea prioritate la analizarea dosarelor. Regulamentul este încă în consultare publică.

Lista acoperă domenii foarte diferite: specialiști în sănătate, ingineri, profesioniști IT, lucrători tehnici calificați, instalatori, montatori de conducte, acoperitori, șoferi de transport public, profesori de limbi străine și asistenți didactici. Aceasta arată că migrația economică este legată nu doar de muncă sezonieră sau slab calificată, ci și de sectoare unde Polonia are lipsă de personal specializat.

Datele Statistics Poland arată dimensiunea acestei dependențe. Aproximativ 1,1 milioane de cetățeni din afara UE erau angajați în Polonia la 31 august 2025, cu 5,6% mai mult decât cu doi ani înainte. Ei reprezentau 6,7% din forța de muncă totală.

Ucrainenii rămân cel mai mare grup, cu 67% dintre lucrătorii migranți din afara UE. Urmează lucrători din Belarus, Georgia, India, Columbia și Filipine. Bărbații reprezintă 59,7% dintre lucrătorii migranți. Studiul mai arată că 38,5% dintre acești lucrători sunt angajați prin contracte civile de mandat, nu prin contracte standard de muncă, ceea ce poate afecta stabilitatea locului de muncă și integrarea.

Polonia schimbă și eligibilitatea pentru procedura simplificată de angajare. Din 1 decembrie 2025, cetățenii Georgiei nu mai pot folosi procedura bazată pe declarația angajatorului de încredințare a muncii unui străin, înregistrată la biroul local de muncă. O restricție similară fusese aplicată cetățenilor ruși în octombrie 2022.

Procedura simplificată rămâne disponibilă doar pentru cetățenii Ucrainei, Belarusului, Moldovei și Armeniei. Angajarea prin acest mecanism poate dura până la 24 de luni, după care poate fi depusă o nouă declarație pentru continuarea muncii.

Pe partea de siguranță și drepturi, Ministerul Justiției și Procurorul General au introdus în februarie o schimbare privind infracțiunile motivate de prejudecăți. 50 de parchete vor fi responsabile pentru urmărirea penală a acestor cazuri, inclusiv insulte bazate pe origine națională sau etnică și acte de rasism.

În practică, aproximativ 100 de procurori vor fi formați și specializați în astfel de dosare. Schimbarea vine pe fondul creșterii numărului de infracțiuni de acest tip și al scăderii numărului de cazuri care ajung în instanță. Ministerul Justiției pregătește și un manual pentru procurori și polițiști, precum și programe speciale de formare la Școala Națională de Magistratură și Procuratură.

Imaginea de ansamblu este a unei țări care a devenit rapid una dintre principalele destinații de protecție și muncă pentru migranți în UE, dar care își recalibrează sprijinul. Refugiații ucraineni primesc încă protecție legală, dar unele servicii se restrâng; angajatorii au nevoie de forță de muncă străină, dar procedurile sunt ajustate; școlile au nevoie de asistenți interculturali și sprijin psihologic, iar autoritățile judiciare pregătesc un răspuns mai specializat la infracțiunile motivate de ură.