Prima strategie LGBTI a Consiliului Europei vine pe fondul unor protecții penale foarte inegale

Consiliul Europei a adoptat prima sa strategie pentru egalitatea în drepturi a persoanelor LGBTI, pentru perioada 2027–2032, în aceeași săptămână în care un nou raport al organizației arată diferențe foarte mari între state în protecția penală împotriva discursului de ură.

Strategia nu introduce o nouă infracțiune și nu obligă direct statele să modifice legislația. Ea organizează într-un cadru comun standardele existente și stabilește priorități pentru combaterea discriminării, dezinformării, violenței și discursului de ură.

Strategia încearcă să transforme într-un program comun o serie de standarde dezvoltate în ultimele decenii prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comitetului de Miniștri, monitorizarea ECRI și alte mecanisme ale Consiliului Europei.

Primul obiectiv privește recunoașterea egalității și demnității persoanelor LGBTI și combaterea stigmatizării și intoleranței.

Al doilea introduce explicit problema dezinformării și manipulării informaționale, inclusiv efectele tehnologiilor digitale și ale inteligenței artificiale.

Al treilea privește prevenirea și combaterea violenței și urii, iar al patrulea urmărește întărirea cadrelor legislative, instituționale și de reglementare.

Aplicarea acestor priorități acoperă domenii precum viața privată și de familie, școala, locul de muncă, sănătatea, serviciile publice, protecția victimelor, participarea societății civile și mediul digital.

Problema cea mai cuantificabilă apare în raportul tematic privind discursul de ură, publicat în paralel.

Raportul analizează modul în care statele aplică Recomandarea CM/Rec(2010)5 și constată că protecțiile penale sunt foarte neuniforme.

Orientarea sexuală este inclusă explicit în legislația penală relevantă în 35 de state. Numărul scade la 18 pentru identitatea de gen și la numai șase pentru expresia de gen și caracteristicile sexuale.

Consiliul Europei spune că numai Belgia, Danemarca și Malta acoperă explicit toate motivele SOGIESC analizate.

Pentru România, tabelul din raport o include între statele care menționează explicit orientarea sexuală, fără să o includă în aceleași categorii pentru identitatea de gen, expresia de gen și caracteristicile sexuale.

Raportul avertizează și că existența unei norme nu garantează aplicarea ei.

Teama de victimizare secundară, lipsa încrederii în instituții și reticența unor persoane de a-și dezvălui orientarea sexuală sau identitatea de gen pot reduce numărul de cazuri raportate.

În plus, absența datelor dezagregate poate face ca elementul de ură să dispară în statistici generale.

Cele 19 recomandări includ acoperirea explicită a tuturor motivelor SOGIESC, îmbunătățirea înregistrării cazurilor, anchete de victimizare, structuri specializate în poliție și parchete și sprijin financiar predictibil pentru organizațiile societății civile.

În mediul online, raportul recomandă utilizarea organizațiilor certificate ca trusted flaggers, moderatori instruiți și orientări privind discursul de ură generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Strategia va fi lansată oficial în ianuarie 2027. Implementarea va fi coordonată prin structurile Consiliului Europei și va depinde de măsurile adoptate de fiecare stat.