Puterile unui centru european împotriva ingerințelor externe divid grupurile din Parlament

Puterile unui organism european permanent pentru protejarea democrației provoacă divergențe înaintea votului Parlamentului European asupra recomandărilor privind Scutul european pentru democrație. Conservatorii și Reformiștii Europeni contestă extinderea centrului de cooperare într-o structură cu personal, buget și atribuții proprii de monitorizare și răspuns la crize, în timp ce Verzii susțin o acțiune comună mai puternică împotriva ingerințelor externe.

La briefingul dinaintea plenarei, reprezentantul ECR a recunoscut amenințările reprezentate de ingerințe, atacuri cibernetice și sabotaj. Obiecția sa privește organizarea răspunsului. Grupul consideră că transformarea Centrului european pentru reziliență democratică într-un organism permanent ar merge prea departe și ar putea permite o implicare problematică a UE în procesele electorale naționale.

ECR susține și că o asemenea structură nu are un temei suficient de clar în tratate. Aceasta este evaluarea politică și juridică formulată de grup, nu o constatare a unei instanțe. Intervenția a separat susținerea obiectivului de protejare a democrației de acceptarea competențelor propuse pentru organismul european.

Distincția contează pentru că proiectul inițial al centrului se baza pe participarea voluntară a statelor membre. În prezentarea publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European în ianuarie, centrul ar reuni expertiză și ar conecta rețele existente pentru detectarea amenințărilor, avertizare timpurie și sprijinirea reacției rapide. Propunerea urmărea cooperarea operațională, iar dezbaterea politică privește acum și cât de permanentă și autonomă ar trebui să fie structura care o susține.

Verzii au salutat, la același briefing, sprijinul mai multor grupuri pentru acțiuni împotriva ingerințelor, dezinformării și amenințărilor hibride. Reprezentantul grupului a insistat și asupra dependenței Europei de marile companii tehnologice, pe care o consideră un risc pentru democrație și securitate. Accentul său a fost pus astfel atât pe operațiunile ostile din exterior, cât și pe vulnerabilitățile infrastructurii digitale folosite în Europa.

Renew a cerut la rândul său un răspuns european mai unit, cu reguli clare și consecințe pentru autorii atacurilor hibride. Grupul apreciază că reacția de până acum a fost prea lentă și fragmentată. Această susținere a cooperării nu stabilește însă că toate grupurile favorabile Scutului acceptă fiecare competență sau fiecare detaliu instituțional al viitorului centru.

UE dispune deja de instrumente pentru asemenea amenințări. Consiliul descrie atacurile hibride ca pe o combinație de mijloace, care poate include manipularea informațiilor, atacuri cibernetice și coerciție economică. Responsabilitatea principală revine statelor membre, completată de acțiunea coordonată a Uniunii. Instrumentele europene includ sprijin operațional, cooperare diplomatică și măsuri restrictive, ceea ce face relevantă delimitarea sarcinilor unui nou organism față de mecanismele existente.

Protejarea alegerilor presupune și limite pentru intervenție. În concluziile sale din mai 2024, Consiliul a cerut folosirea instrumentelor existente împotriva ingerințelor fără împiedicarea dezbaterii democratice deschise și a subliniat rolul presei independente și al alfabetizării mediatice. Această cerință oferă un reper pentru discuția despre monitorizare și răspuns la crize, fără să tranșeze obiecția ECR privind temeiul juridic al unei structuri noi.

Dezbaterea și votul asupra recomandărilor comisiei speciale sunt programate marți, 15 septembrie. Raportul de inițiativă poate fixa solicitările politice ale Parlamentului pentru dezvoltarea Scutului, dar votul nu înființează singur organismul și nu îi acordă automat personal, buget sau competențe obligatorii. Tocmai forma viitoare a acestor atribuții separă pozițiile exprimate înaintea plenarei.