Raportorii bugetului UE cer sprijin pentru frontiera estică și apărare, cu finanțare păstrată pentru agricultură și coeziune

Protejarea frontierei estice a UE și investițiile în apărare și cercetare trebuie finanțate printr-un buget european mai puternic, care să păstreze resurse suficiente pentru agricultură și coeziune, susțin Siegfried Mureșan și Carla Tavares după o vizită în Finlanda. Cei doi coraportori ai Parlamentului European pentru bugetul pe termen lung cer ca viitorul cadru financiar pentru 2028–2034 să răspundă acestor nevoi împreună, invocând beneficiile investițiilor comune pentru toate statele membre.

Vizita la frontiera finlandeză cu Rusia a oferit punctul de plecare al argumentului lor. „Frontiera Finlandei este o frontieră europeană”, a declarat Mureșan, eurodeputat român din grupul PPE. El susține că protecția asigurată de Finlanda servește întregii Uniuni și justifică sprijin financiar european, inclusiv pentru regiunile de pe flancul estic aflate la granița cu Rusia și Ucraina. Cererea privește atât operațiunile de apărare și securitate, cât și infrastructura necesară acestora.

Tavares, eurodeputată portugheză din grupul S&D, aduce în această discuție politica de coeziune. Drumurile și podurile cu dublă utilizare, civilă și militară, sunt exemplul prin care explică modul în care investițiile regionale pot contribui și la securitate. Ea susține că sprijinul pentru reducerea disparităților rămâne necesar în regiunile învecinate cu Rusia și Ucraina, afectate economic și social de război. Comunicatul nu anunță însă proiecte aprobate sau o sumă rezervată Finlandei.

Pentru Mureșan, aceeași abordare justifică păstrarea finanțării agriculturii. El invocă securitatea alimentară și veniturile decente și previzibile ale fermierilor pentru a apăra rolul politicii agricole comune. Cei doi raportori cer astfel ca noile priorități de apărare și competitivitate să fie finanțate concomitent cu politicile agricole și regionale, care trebuie să rămână susținute adecvat.

Discuția are loc în contextul unei propuneri care schimbă organizarea finanțării. Comisia a propus pentru 2028–2034 un buget de 1.763 de miliarde de euro, în prețurile din 2025, inclusiv 149,3 miliarde pentru rambursarea datoriei aferente granturilor NextGenerationEU. Propunerea reunește 14 programe, între care agricultura și coeziunea, într-un plan pentru fiecare stat membru, cu sume rezervate fermierilor și regiunilor mai puțin dezvoltate.

Vizita a inclus și centrul de cercetare VTT. Mureșan afirmă că cercetarea sprijinită de UE poate susține competitivitatea și capacitatea Europei de a se apăra. Comunicatul oferă vizita ca exemplu al acestei priorități, fără să identifice un proiect, valoarea finanțării sale sau rezultate care să permită măsurarea efectului invocat.

Finanțarea rămâne partea condiționată a apelului. „Un buget mai mic nu va face ca aceste provocări să dispară”, a declarat Tavares, care susține că reducerea bugetului comun ar transfera costuri mai mari asupra bugetelor naționale. În evaluarea sa, luarea în calcul a inflației și creșterii economice ar permite menținerea aproximativă sau chiar reducerea contribuțiilor reale ale statelor, mai ales dacă acestea convin asupra unor noi resurse proprii ale UE. Este argumentul raportorului pentru noi venituri europene; comunicatul nu prezintă un calcul al contribuțiilor pe țări.

Obținerea acestor venituri și aprobarea cheltuielilor presupun decizii distincte. Cadrul financiar multianual necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea Parlamentului European. Decizia privind resursele proprii cere unanimitate în Consiliu, avizul Parlamentului și ratificarea de către fiecare stat potrivit cerințelor constituționale. Apelul raportorilor nu înlocuiește aceste acorduri.