Reglementatorii Comunității Energiei susțin reguli obligatorii pentru transportul gazelor la frontierele cu UE

Reglementatorii Comunității Energiei susțin extinderea obligatorie a regulilor privind accesul la rețelele de transport al gazelor la frontierele părților contractante cu Uniunea Europeană. Avizul ECRB din 30 octombrie, prezentat public la 2 noiembrie 2026, sprijină propunerea Comisiei Europene privind alocarea capacității, gestionarea congestiilor contractuale și interoperabilitatea rețelelor. Organismul cere adoptarea modificărilor de către Grupul permanent la nivel înalt al Comunității Energiei la reuniunea din 23 noiembrie; avizul nu reprezintă o decizie de adoptare.

Miza este reducerea diferențelor dintre regulile aplicate pe cele două laturi ale aceleiași frontiere. Un furnizor care transportă gaze dintr-o țară în alta are nevoie de dreptul de a folosi capacitatea rețelei la ieșire și la intrare. Dacă procedurile, produsele oferite și schimbul de date nu sunt coordonate, existența unei conducte nu garantează că accesul comercial la ea este simplu și previzibil.

Comunitatea Energiei extinde o parte a normelor pieței energetice europene către țările participante din vecinătatea UE. ECRB, Consiliul de reglementare al organizației, reunește autoritățile de reglementare. Rolul său în această procedură este consultativ: susține modificările propuse, dar adoptarea lor revine Grupului permanent la nivel înalt, cunoscut prin acronimul PHLG.

În cadrul juridic actual al Comunității Energiei, regulile privind operațiunile transfrontaliere au vizat în principal punctele dintre părțile contractante. Din cauza configurației rețelelor, avizul identifică legăturile Ucraina–Republica Moldova și Serbia–Bosnia și Herțegovina. Aplicarea la frontierele cu statele UE nu era impusă în același mod de acest cadru, deși cele mai multe părți contractante au introdus deja asemenea obligații în legislația națională.

Propunerea urmărește să transforme această aplicare într-o cerință comună și explicită la frontierele cu UE. Ea privește trei acte, în versiunile adaptate pentru Comunitatea Energiei: dispozițiile privind congestiile din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, codul privind alocarea capacității din Regulamentul (UE) 2017/459 și codul privind interoperabilitatea și schimbul de date din Regulamentul (UE) 2015/703. Nu este o propunere de construire a unor conducte noi și nici un mecanism de achiziție comună a gazelor.

Regulile privind gestionarea congestiilor contractuale urmăresc situațiile în care capacitatea este rezervată prin contract, dar nu este utilizată, în timp ce alți participanți nu pot obține acces. Aplicarea unor proceduri comune poate permite readucerea capacității disponibile pe piață. Congestia contractuală nu trebuie confundată cu atingerea limitei fizice a conductei: în primul caz, problema ține de drepturile de utilizare și de modul în care sunt administrate.

Codul privind alocarea capacității stabilește modul în care operatorii oferă și alocă drepturile de transport. Un element important îl reprezintă capacitatea cuplată, prin care drepturile de ieșire dintr-un sistem și de intrare în sistemul vecin sunt oferite împreună. Aceasta poate reduce necesitatea unor rezervări separate, însă presupune cooperarea operatorilor și reguli compatibile pe ambele laturi ale frontierei.

Interoperabilitatea privește funcționarea coordonată a rețelelor și schimbul de informații necesare transportului. Regulile comune acoperă relația dintre operatorii vecini și utilizarea unor proceduri și date compatibile. Ele completează accesul comercial la capacitate: un drept de transport trebuie să poată fi pus în practică prin operațiuni coordonate între sisteme.

UE a modificat deja propriul cadru prin Regulamentul (UE) 2024/1789 privind piețele gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului. Articolul 70 prevede aplicarea codurilor și orientărilor și la punctele de intrare din țări terțe și de ieșire către acestea începând cu 5 august 2026, cu posibilitatea unor derogări temporare limitate. Propunerea pentru Comunitatea Energiei urmărește alinierea obligațiilor de pe cealaltă latură a frontierei.

Referirea la Regulamentul nr. 715/2009 în modificările propuse nu înseamnă că UE revine la un act înlocuit în propriul sistem juridic. Comunitatea Energiei operează cu acte preluate și adaptate prin deciziile sale. Tocmai aceste versiuni adaptate trebuie modificate pentru a extinde explicit domeniul de aplicare la frontierele cu UE.

Regulamentul european a permis autorităților naționale să solicite derogări până la 5 februarie 2026, atunci când anumite prevederi nu puteau fi aplicate efectiv la frontierele cu țări terțe. Excepțiile trebuie să fie limitate în timp și să nu afecteze funcționarea pieței sau siguranța aprovizionării. ACER a anunțat la 6 mai avizele sale privind solicitări din șapte state membre; deciziile de acordare a derogărilor aparțin Comisiei Europene, nu agenției.

Avizul ECRB descrie deciziile publicate în septembrie pentru Slovacia și Ungaria. Potrivit documentului, Comisia nu a acordat derogările solicitate de la codul de alocare a capacității pentru punctul Budince și pentru capacitatea de la Veľké Kapušany care nu era rezervată prin contracte pe termen lung. Această precizare este importantă: concluzia nu trebuie extinsă la întreaga capacitate contractuală a celui din urmă punct.

În cazul punctelor Kiskundorozsma-1 și Kiskundorozsma-2, la frontiera Ungariei cu Serbia, ECRB arată că au fost aprobate derogări privind cuplarea capacității până la 1 iunie 2027 pentru produsele anuale și până la 1 octombrie 2027 pentru produsele zilnice. Sunt excepții pentru obligații și produse determinate, nu suspendarea tuturor regulilor privind transportul gazelor la această frontieră.

Pentru legăturile Ucraina–Polonia, Ucraina–Ungaria, Ucraina–România și România–Republica Moldova, avizul precizează că nu au fost depuse cereri de derogare. În consecință, aplicarea codurilor și orientărilor pe partea UE ar fi trebuit să înceapă la 5 august 2026. Această constatare juridică nu certifică, prin ea însăși, că toate procedurile funcționează deja fără dificultăți în fiecare punct de interconectare.

Datele de piață explică de ce ECRB insistă asupra coordonării. Raportul pentru 2025, prezentat la 15 octombrie, arată că Ucraina, Republica Moldova și Serbia au avansat în aplicarea regulilor de alocare a capacității și a structurilor tarifare. Totuși, capacitatea nu era încă oferită cuplat la punctele analizate, iar utilizatorii trebuiau să rezerve separat drepturile de transport pe cele două laturi ale frontierei. Nicio parte contractantă nu aplicase integral codul de echilibrare, potrivit sintezei raportului.

Avizul citează și un preț mediu ponderat al importurilor de 43,16 euro/MWh în 2025 pentru Republica Moldova, Ucraina și Macedonia de Nord, față de 33,67 euro/MWh în 2024. Creșterea este de aproximativ 28%, iar valoarea indicată pentru comparația cu UE în 2025 este de 36 euro/MWh. Acestea sunt date istorice despre piețele angro și importuri, nu prețuri finale pentru gospodării și nici o estimare a efectului viitoarelor modificări.

Diferența de preț nu poate fi atribuită exclusiv regulilor de rezervare a capacității. Costul gazelor depinde și de contracte, sursele de aprovizionare, rutele disponibile și condițiile pieței. ECRB susține că un cadru mai coerent poate îmbunătăți integrarea și concurența, dar documentele nu cuantifică o reducere garantată a prețurilor și nu promit un volum suplimentar de gaze.

Pentru România și Republica Moldova, propunerea este relevantă prin regulile aplicabile interconectării lor; pentru Ucraina și statele din Balcanii de Vest, ea privește accesul la rețelele vecine și posibilitatea folosirii unor proceduri comune. Efectul concret va depinde de obligațiile deja introduse în legislația națională, de eventualele derogări și de implementarea de către operatori și autorități.

Următorul pas indicat de ECRB este adoptarea modificărilor la reuniunea PHLG din 23 noiembrie. Până la o decizie, știrea privește sprijinul reglementatorilor pentru propunerea Comisiei. Avizul și comunicatul nu stabilesc o dată unică, distinctă, la care toate modificările propuse ar urma să devină operaționale în fiecare țară.