Repetarea subvențiilor energetice generale din 2022 ar restrânge marja bugetară a statelor din zona euro, avertizează economiștii MES

Repetarea subvențiilor energetice generale folosite în 2022 ar expune statele din zona euro la noi riscuri bugetare într-un scenariu economic nefavorabil, avertizează economiștii Mecanismului european de stabilitate (MES). Aceștia susțin sprijinul temporar pentru nevoi clar identificate, precum veniturile gospodăriilor sărace, într-un moment în care creșterea slabă și finanțarea mai scumpă pot restrânge capacitatea guvernelor de a interveni.

Avertismentul din Euro Area Stability Watch 2026 privește atât amploarea ajutoarelor, cât și dificultatea de a le opri. Reducerea generală a prețurilor la energie poate menține cheltuieli publice pe care guvernele le-au prezentat inițial drept excepționale. În evaluarea MES, o intervenție limitată în timp și adaptată unei nevoi precise are șanse mai bune să păstreze încrederea investitorilor decât subvențiile costisitoare și slab direcționate.

Experiența din 2022 s-a desfășurat în condiții diferite. Economia zonei euro creștea relativ rapid după pandemie, dobânzile erau mai mici, deși în urcare, iar Eurosistemul era un cumpărător important de obligațiuni suverane. Clauza derogatorie generală a Pactului de stabilitate și de creștere era, de asemenea, activă. Raportul avertizează că aceste condiții nu pot fi presupuse într-un nou scenariu de creștere redusă și finanțare mai dificilă.

Spațiul disponibil pentru noi ajutoare depinde și de cheltuielile pe care un guvern le poate ajusta. MES examinează nivelul datoriei, soldul bugetar, diferența dintre dobândă și creșterea economică, precum și veniturile rămase după cheltuielile rigide. În scenariul nefavorabil, creșterea mai slabă și costul finanțării reduc marja de intervenție. Statele cu cele mai mici rezerve bugetare se confruntă, potrivit raportului, și cu unele dintre cele mai mari nevoi de cheltuieli pe termen lung, inclusiv pentru apărare.

„Sprijinul bugetar este adesea mai ușor de introdus decât de retras”, notează economiștii MES. Analiza crizei energetice din 2022 arată o asociere între apropierea alegerilor și folosirea mai intensă a măsurilor de reducere a prețurilor, precum și între fragmentarea parlamentară și durata mai mare a ajutoarelor. Aceste comparații descriu relații statistice; ele nu demonstrează că un calendar electoral sau un anumit număr de partide a provocat, singur, prelungirea unei scheme.

În comparația MES, apropierea alegerilor este măsurată prin lunile dintre 1 martie 2022 și următoarele alegeri parlamentare. Fragmentarea ține seama de numărul efectiv de partide, ponderat cu locurile lor în parlament, iar durata medie a ajutoarelor este ponderată cu costul bugetar brut al măsurilor. Prin urmare, analiza urmărește și greutatea financiară a schemelor menținute, nu numai câte intervenții a anunțat fiecare guvern.

Riscul prelungirilor apare și în evaluarea Comisiei Europene din mai. Pentru măsurile adoptate sau anunțate credibil până la 4 mai, costul estimat în UE era de 14,5 miliarde de euro în 2026. Prelungirea lor până la sfârșitul anului l-ar fi ridicat la 38,6 miliarde. Aproximativ trei sferturi din sprijin era nedirecționat. Cifrele descriu evaluarea de atunci și ipoteza unei prelungiri, fără să reprezinte un bilanț al cheltuielilor efective din septembrie.

Sprijinul pentru venituri funcționează diferit de reducerea prețului fiecărei unități de energie. OCDE explică că transferurile directe pot proteja gospodăriile vulnerabile păstrând stimulentul de a economisi. Plățile suplimentare prin sistemele sociale existente pot ajunge rapid la beneficiari, dar trebuie identificate și gospodăriile vulnerabile rămase în afara acestora. Organizația recomandă termene clare de încetare sau retragerea automată a ajutorului când prețurile revin sub un prag prestabilit.

Pentru guverne, problema se poate transforma dintr-o cheltuială de urgență într-o presiune asupra întregului plan bugetar. MES avertizează că, dacă investitorii se îndoiesc de capacitatea politică de a corecta traiectoria finanțelor publice, pot cere ajustări într-un interval mult mai scurt. O consolidare prevăzută treptat ar putea ajunge astfel să fie necesară în unul sau două cicluri bugetare, cu riscul ca amploarea ei să devină imposibil de gestionat.

Raportul folosește date disponibile până la 4 iunie 2026 și prezintă analiza personalului MES, care nu reprezintă neapărat poziția oficială a mecanismului sau a organelor sale de conducere. Autorii cer ca sprijinul temporar să răspundă unei nevoi bine identificate, iar planurile bugetare să fie explicate public, construite pe ipoteze prudente și monitorizate independent. Credibilitatea unei date de încetare depinde astfel și de capacitatea guvernului de a o respecta când retragerea ajutorului devine politic dificilă.