România și Bulgaria primesc imagini satelitare ale UE după atacurile asupra navelor din Marea Neagră

România și Bulgaria primesc imagini satelitare europene pentru a-și îmbunătăți capacitatea de monitorizare a Mării Negre după recentele atacuri asupra navigației comerciale, a confirmat Comisia Europeană miercuri, 7 octombrie. Ambele state au solicitat imaginile, iar Comisia a precizat că furnizarea lor este deja în curs. Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) a oferit separat sprijin autorităților române și bulgare pentru siguranță maritimă și cunoașterea situației din zonă.

Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a spus că EMSA a oferit sprijin autorităților române și bulgare în limitele atribuțiilor sale privind siguranța maritimă și cunoașterea situației. El a confirmat explicit că ambele țări au cerut imagini satelitare pentru a obține o imagine mai bună asupra situației după atacuri și că furnizarea acestora este în curs.

Comisia nu a oferit însă detalii despre produsele satelitare livrate. Nu a precizat dacă sunt imagini radar sau optice, ce suprafață acoperă, frecvența cu care sunt furnizate ori dacă sunt utilizate pentru reconstruirea atacurilor sau identificarea originii dronelor. Aceste elemente nu trebuie deduse din simpla confirmare că România și Bulgaria primesc imagini.

EMSA dispune în mod obișnuit de servicii de supraveghere care combină imagini obținute prin observarea Pământului cu informații despre poziția și deplasarea navelor și alte date maritime. Serviciul Copernicus Maritime Surveillance, implementat de agenție pentru Comisia Europeană, poate furniza statelor informații satelitare pentru siguranță și securitate maritimă, iar serviciile maritime integrate ale EMSA permit combinarea acestora cu date provenite din alte sisteme. Comisia nu a identificat în briefing serviciul tehnic concret prin care sunt furnizate imaginile solicitate acum de România și Bulgaria.

Sprijinul intervine într-un context în care incidentele din Marea Neagră au ajuns mai aproape de rutele comerciale și de zonele economice exclusive ale statelor membre. Comisia a condamnat atacurile asupra navigației civile și a legat deteriorarea securității maritime de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În briefingul din 7 octombrie nu a fost prezentată însă o demonstrație tehnică privind autorul fiecărui atac individual discutat de jurnaliști, astfel că această atribuire nu trebuie extinsă dincolo de ceea ce au stabilit autoritățile competente pentru fiecare incident.

Aceeași distincție se aplică informațiilor despre victime și nave. În întrebările adresate Comisiei au fost invocate decese, nave scufundate și alte detalii privind incidentele din România și Bulgaria. Răspunsurile Comisiei s-au concentrat asupra sprijinului european și a securității navigației și nu au constituit o verificare independentă a tuturor cifrelor și circumstanțelor prezentate de jurnaliști. Bilanțurile și cauzele fiecărui incident trebuie stabilite din comunicările autorităților maritime, de salvare și de securitate ale statelor implicate.

Comisia nu a confirmat nici informația prezentată în briefing potrivit căreia forțele române, bulgare și turce ar fi stabilit un coridor sigur pentru nave comerciale aproape de litoral. Întrebat despre acest presupus coridor, purtătorul de cuvânt a spus că Executivul european trebuie să verifice informația înainte de a răspunde. În lipsa unei confirmări ulterioare, existența și caracteristicile unui asemenea coridor nu pot fi prezentate ca fapt stabilit de UE.

Sprijinul satelitar se înscrie într-o arhitectură europeană mai amplă pentru Marea Neagră. România și Bulgaria dezvoltă împreună Black Sea Maritime Security Hub, un proiect susținut de UE care trebuie să îmbunătățească monitorizarea maritimă, schimbul de informații, protecția infrastructurii critice și evaluarea comună a amenințărilor. Raportul comun al Comisiei și Înaltului Reprezentant din iulie descrie hub-ul drept o structură regională coordonată de cele două țări, cu legături planificate către rețele europene precum Common Information Sharing Environment, implementată de EMSA.

Hub-ul nu trebuie însă confundat cu sprijinul satelitar acordat acum. Comisia a spus la briefing că proiectul este condus de România și Bulgaria și că va contribui la cunoașterea situației maritime și la protejarea infrastructurii critice, dar nu a oferit o actualizare suficientă pentru a confirma data la care structura va fi complet operațională.

În iulie, Consiliul Afaceri Externe a analizat implementarea abordării strategice a UE pentru Marea Neagră. La acel moment, UE raportase 65 de proiecte în valoare de aproximativ 200 de milioane EUR în întreaga regiune. Această sumă reprezintă portofoliul mai larg de implementare a strategiei și nu un nou pachet de 200 de milioane EUR acordat României și Bulgariei după atacurile din octombrie.

În briefing a fost menționată și finanțarea SAFE disponibilă României și Bulgariei pentru investiții în apărare. Comisia nu a anunțat însă o nouă alocare SAFE ca răspuns la incidentele din Marea Neagră și nu a afirmat că finanțările existente sunt destinate integral securității maritime. Purtătorul de cuvânt a precizat că decizia privind proiectele finanțate revine autorităților naționale.

Comisia spune că a intensificat în paralel sprijinul operațional destinat menținerii exporturilor Ucrainei și coordonarea cu Ucraina, Moldova și statele membre de frontieră, inclusiv pentru transportul cerealelor și al altor produse. Dezvoltarea unor rute alternative de transport este prezentată ca răspuns la atacurile repetate asupra porturilor și infrastructurii ucrainene.

Elementul concret nou din 7 octombrie rămâne însă sprijinul operațional imediat: România și Bulgaria au solicitat date satelitare europene după incidentele recente din Marea Neagră, iar Comisia confirmă că furnizarea lor este în curs.