Șase asociații energetice din Europa Centrală și de Est creează CEE Energy Alliance. România participă prin FPE

Șase asociații din industria energetică a Europei Centrale și de Est au lansat la Sofia CEE Energy Alliance, o platformă regională prin care organizații din Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia vor încerca să își coordoneze pozițiile privind securitatea aprovizionării, competitivitatea, investițiile și evoluția politicilor energetice europene. România participă prin Federația Patronală a Energiei, FPE, care afirmă că inițiativa este rezultatul unui demers început în urmă cu trei ani.

CEE Energy Alliance nu este o alianță între cele șase guverne și nu creează un nou organism interguvernamental. Declarația de la Sofia a fost semnată de reprezentanții celor șase asociații industriale. Participarea unor miniștri, secretari de stat și alți oficiali la conferință arată interesul politic pentru temele discutate, dar nu transformă pozițiile industriei în poziții oficiale ale statelor participante.

Lansarea a avut loc la 8 octombrie, în cadrul conferinței internaționale CEE Energy Alliance Initiative de la Sofia, organizată de Bulgarian Petroleum and Gas Association, BPGA. Inițiativa urmărește să ofere industriei energetice din regiune un canal mai structurat prin care să formuleze probleme comune și să participe la dialogul cu autoritățile naționale și cu instituțiile europene.

Cele șase organizații provin din economii cu structuri energetice diferite, dar care împart o serie de probleme regionale: expunerea la volatilitatea prețurilor, nevoia de diversificare a aprovizionării, investițiile în infrastructură și presiunea simultană de a menține costurile suportabile pentru industrie și consumatori și de a implementa tranziția energetică europeană.

Declarația comună plasează în centrul cooperării securitatea și predictibilitatea aprovizionării, condițiile pentru investiții și accesul la energie la costuri competitive. Organizațiile participante afirmă în același timp că aceste obiective trebuie urmărite în cadrul transformării energetice europene și al angajamentului UE privind neutralitatea climatică până în 2050.

Componența alianței este în primul rând una industrială. Din România participă Federația Patronală a Energiei. Celelalte organizații semnatare provin din Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia și reprezintă segmente ale industriei petrolului, gazelor, combustibililor și ale sectorului energetic. Intenția este ca participanții să continue dialogul regional și după evenimentul de la Sofia, inclusiv prin reuniuni periodice.

Pentru România, participarea oferă FPE posibilitatea de a introduce mai sistematic preocupările companiilor energetice românești într-o poziție regională adresată Bruxelles-ului. Relevanța este mai largă decât reprezentarea unei singure piețe naționale: Europa Centrală și de Est încearcă frecvent să arate că structura infrastructurii, dependențele energetice și costurile tranziției nu sunt identice cu cele din vestul și nordul Uniunii.

Acest lucru nu înseamnă însă că CEE Energy Alliance reprezintă România în negocierile europene. Pozițiile oficiale ale statului român în Consiliul UE și în relația cu instituțiile europene sunt stabilite de autoritățile publice. FPE reprezintă interesele membrilor săi din sectorul privat, iar declarația de la Sofia trebuie citită ca poziție a organizațiilor semnatare.

Conferința a beneficiat totuși de o participare guvernamentală importantă. Deschiderea a inclus intervenții ale lui Alexander Poulev, viceprim-ministru al Bulgariei, și ale Ivăi Petrova, ministrul bulgar al Energiei. La discuții au participat și Jan Sechter, ministru adjunct al Industriei și Comerțului din Cehia, Despoina Paliarouta, secretar general pentru energie și resurse minerale în Grecia, Kiril Temelkov, ministru adjunct al Energiei din Bulgaria, și Marius-Viorel Poșa, secretar de stat în Ministerul Energiei din România.

Distincția dintre participanții politici și semnatarii alianței este importantă. Oficialii au luat parte la conferință și la discuțiile despre securitatea energetică și competitivitate, în timp ce noua structură este formată din asociațiile industriei. Nu există în materialele prezentate o decizie comună a celor șase guverne de creare a unei alianțe energetice interstatale.

Agenda conferinței a inclus teme care au impact direct asupra companiilor și consumatorilor din întreaga regiune: securitatea aprovizionării cu gaze, dezvoltarea infrastructurii energetice, reglementările privind emisiile de metan, Net-Zero Industry Act și impactul economic al extinderii sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS2.

Aceste dosare pot produce efecte diferite de la un stat la altul. Economiile din Europa Centrală și de Est au ritmuri diferite de electrificare, infrastructuri diferite și niveluri diferite de dependență de combustibili fosili. Din această perspectivă, alianța încearcă să transforme dificultățile comune ale industriei într-un mesaj regional mai coerent către factorii de decizie.

Inițiativa are însă de demonstrat ce va produce dincolo de declarația de lansare. O platformă de coordonare a industriei poate deveni relevantă la Bruxelles dacă formulează propuneri concrete privind legislația, investițiile și infrastructura și dacă pozițiile sale sunt susținute de date comparabile din cele șase piețe. În absența acestora, alianța rămâne în primul rând un mecanism de reprezentare și dialog al mediului de afaceri.

Pentru România, următoarea etapă va arăta dacă FPE poate utiliza această platformă pentru a conecta probleme precum prețul energiei, infrastructura regională, aprovizionarea cu gaze și costurile noilor obligații europene cu dezbaterile legislative în care se iau deciziile la nivelul UE. Greutatea CEE Energy Alliance va depinde astfel mai puțin de numărul oficialilor prezenți la lansare și mai mult de capacitatea celor șase asociații de a construi poziții comune și argumentate la nivel european.