Sondaj UE arată că moldovenii văd aderarea europeană prin viitorul copiilor, salarii și lupta cu corupția

Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin aderarea la Uniunea Europeană, dar privesc acest proces mai ales prin efectele lui concrete asupra vieții de zi cu zi: viitorul copiilor, nivelul de trai, infrastructura, locurile de muncă și combaterea corupției. Un sondaj EU Neighbours East realizat la începutul anului 2026 arată că 58% dintre moldoveni susțin aderarea, iar 71% cred că statutul de membru al Uniunii ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Pe scurt

1. 58% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin aderarea țării la Uniunea Europeană.

2. 71% cred că aderarea la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

3. 57% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar 70% spun că tind să aibă încredere în UE.

4. 97% dintre respondenți știu că Uniunea Europeană oferă sprijin financiar Republicii Moldova.

5. Corupția este văzută drept principalul obstacol în calea aderării, menționată de 52% dintre respondenți.

Sondajul arată o susținere solidă pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și o societate care cere rezultate vizibile. Pentru mulți cetățeni, aderarea nu este o temă abstractă de politică externă, ci o promisiune legată de economie, servicii publice, drumuri, sănătate, salarii și viitorul copiilor.

Întrebați care ar fi principalele beneficii ale aderării la Uniunea Europeană, 47% dintre respondenți au indicat un viitor mai bun pentru copii. Alte trei răspunsuri se află foarte aproape: 43% au menționat o calitate mai bună a vieții și un nivel de trai mai ridicat, 43% infrastructură mai bună, iar 43% mai multe oportunități de angajare.

Libertatea de circulație rămâne, de asemenea, importantă. 39% dintre respondenți au indicat deschiderea frontierelor și posibilitatea de a călători în alte țări ale Uniunii Europene fără viză ca beneficiu al aderării. Sprijinul financiar al UE, prin ajutoare, donații și investiții, este menționat de 37%.

Datele arată că imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova este majoritar pozitivă. 57% dintre cetățeni spun că au o imagine pozitivă despre UE, dintre care 19% foarte pozitivă și 38% destul de pozitivă. 30% au o imagine neutră, iar 13% au o imagine negativă.

Încrederea în Uniunea Europeană este mai ridicată decât în alte instituții sau actori internaționali testați în sondaj. 70% dintre respondenți spun că tind să aibă încredere în UE. Prin comparație, 54% tind să aibă încredere în Fondul Monetar Internațional, 51% în Banca Mondială, 49% în Regatul Unit, 45% în Türkiye, 43% în Organizația Națiunilor Unite, 39% în Statele Unite, 38% în NATO, 31% în China și 30% în Federația Rusă.

Vizibilitatea sprijinului european este foarte ridicată. 97% dintre cetățeni spun că sunt conștienți de sprijinul financiar oferit de UE Republicii Moldova. 64% evaluează acest sprijin ca fiind ridicat sau foarte ridicat, 77% cred că Uniunea Europeană este cel mai mare contributor financiar al țării, iar 67% consideră că sprijinul UE este eficient sau foarte eficient.

Pentru cetățeni, domeniile în care sprijinul european este cel mai vizibil sunt infrastructura, sănătatea, educația, agricultura și economia. 61% dintre respondenți asociază finanțarea UE cu infrastructura, precum străzi, canalizare și apă. 45% indică sistemul de sănătate, 34% educația și învățarea pe tot parcursul vieții, 31% agricultura și dezvoltarea rurală, iar 29% dezvoltarea economică și comerțul.

Când sunt întrebați unde ar trebui Uniunea Europeană să joace un rol mai mare, moldovenii indică mai ales domenii sociale și economice. 38% vor mai mult sprijin european pentru agricultură și dezvoltare rurală, 33% pentru sistemul de sănătate, 32% pentru infrastructură, 29% pentru dezvoltare economică și comerț, iar 27% pentru tineri.

Aceste priorități arată că agenda europeană este judecată prin rezultate tangibile. Cetățenii nu cer doar mesaje despre integrare, ci sprijin în sectoare care afectează direct viața comunităților: drumuri, servicii medicale, sate, ferme, locuri de muncă și oportunități pentru tineri.

Corupția rămâne însă problema centrală. 66% dintre respondenți o consideră una dintre cele mai presante probleme ale Republicii Moldova, înaintea salariilor și pensiilor mici, menționate de 65%, și a sărăciei, menționate de 56%. Costul vieții și inflația sunt indicate de 48%, iar taxele sau evaziunea fiscală de 45%.

Aceeași temă domină și percepția asupra obstacolelor în calea aderării. 52% dintre respondenți consideră corupția răspândită principalul obstacol care împiedică Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene. 33% indică situația economică a țării, iar 24% indiferența populației moldovene.

Sondajul arată și o ruptură între susținerea pentru aderare și percepția asupra calendarului. 33% dintre cetățeni cred că Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene în următorii cinci ani, iar 28% cred că aderarea se va produce într-un interval de cinci până la 15 ani. 15% cred că procesul va dura mai mult de 15 ani, dar se va încheia cu aderarea, iar 17% cred că țara nu va deveni niciodată membră a UE.

Principalele temeri legate de aderare sunt migrația tinerilor, relația cu Rusia și percepția greșită că aderarea la UE ar însemna aderare la NATO. 28% dintre respondenți indică exodul tinerilor și emigrarea drept principală îngrijorare, 20% spun că aderarea ar afecta cooperarea cu Rusia, iar 19% cred că Republica Moldova ar trebui să adere la NATO.

Aceste rezultate sunt importante deoarece arată și spațiul în care dezinformarea sau confuzia pot influența dezbaterea publică. Aderarea la Uniunea Europeană și aderarea la NATO sunt procese distincte, dar aproape unul din cinci respondenți menționează NATO printre principalele preocupări legate de aderarea la UE.

Sondajul mai arată că 85% dintre cetățeni se simt bine sau într-o anumită măsură informați despre procesul de integrare europeană al țării, dar doar 34% spun că sunt bine sau foarte bine informați. Majoritatea, 51%, se consideră doar oarecum informată, iar 15% spun că nu sunt deloc informați.

Sursele de informare contează puternic. 71% dintre respondenți folosesc zilnic social media pentru știri și informații, iar 59% folosesc televiziunea. Social media este și cea mai importantă sursă pentru 49% dintre respondenți, urmată de televiziune, cu 36%. Canalele Uniunii Europene sunt folosite zilnic de 4% dintre respondenți și sunt principala sursă de informare pentru 1%.

Această distribuție arată o miză majoră pentru comunicarea europeană în Republica Moldova. Într-o țară unde susținerea pentru UE este majoritară, dar corupția, emigrarea, relația cu Rusia și confuzia privind NATO apar ca teme sensibile, informația despre aderare circulă în primul rând prin rețele sociale și televiziune, nu prin canale instituționale europene.

Imaginea generală este aceea a unei societăți în care Uniunea Europeană este vizibilă, creditată cu sprijin financiar important și asociată cu oportunități concrete. În același timp, susținerea pentru aderare nu este necondiționată. Ea depinde de capacitatea reformelor de a produce efecte în economie, sănătate, infrastructură, agricultură, justiție și combaterea corupției.

Pentru Republica Moldova, sondajul indică o fereastră de oportunitate, dar și o presiune politică. Cetățenii văd în UE o șansă pentru viitorul copiilor și pentru o viață mai bună, însă identifică exact domeniile în care procesul de integrare trebuie să livreze rezultate. Dacă aderarea rămâne doar o promisiune instituțională, riscurile de oboseală, scepticism și manipulare pot crește.

Sondajul EU Neighbours East 2026 pentru Republica Moldova a fost realizat prin interviuri față în față la sfârșitul lunii ianuarie și în februarie 2026, pe un eșantion de 1.027 de respondenți cu vârsta de peste 15 ani, selectați aleatoriu printr-un design de eșantionare stratificat în două etape. Cercetarea a acoperit percepțiile despre Uniunea Europeană, relațiile UE-Moldova, sprijinul financiar, dezinformarea, aderarea la UE, încrederea instituțională, problemele naționale și sursele de informare.