Statele membre pot finanța locuințe accesibile, angajarea persoanelor vulnerabile și renovarea energetică fără aprobarea prealabilă a Comisiei în anumite condiții

Statele membre pot finanța în anumite condiții locuințe sociale și accesibile, servicii medicale și de îngrijire, formarea angajaților, recrutarea persoanelor dezavantajate sau cu dizabilități, renovarea energetică a clădirilor și investițiile întreprinderilor mici fără să solicite în prealabil aprobarea Comisiei Europene. Un nou ghid al Comisiei explică modul în care pot fi construite asemenea măsuri în cadrul regulilor existente privind ajutoarele de stat, fără să introducă noi drepturi, scheme de finanțare sau excepții juridice.

Finanțarea publică destinată unui obiectiv social nu este exclusă automat din regulile privind ajutoarele de stat. Atunci când o măsură acordă unei întreprinderi un avantaj selectiv, folosește resurse publice și poate afecta concurența și schimburile dintre statele membre, ea poate reprezenta ajutor de stat chiar dacă urmărește formarea profesională, accesul la locuințe sau furnizarea unor servicii sociale.

Comisia distinge între trei situații. Unele măsuri nu constituie ajutor de stat, altele sunt ajutoare compatibile care pot fi aplicate fără notificare prealabilă, iar măsurile care nu îndeplinesc condițiile unei excepții trebuie prezentate Comisiei înainte de acordarea sprijinului.

Ajutoarele de valoare redusă pot fi acordate în baza regulilor de minimis. Limita generală este de 300.000 de euro pentru aceeași întreprindere într-o perioadă continuă de trei ani. Pentru furnizorii de servicii de interes economic general, plafonul este de 750.000 de euro în trei ani, iar agricultura, pescuitul și acvacultura au limite sectoriale distincte.

O măsură generală, deschisă tuturor companiilor aflate într-o situație comparabilă și aplicată pe baza unor criterii obiective, poate să nu fie selectivă și să nu constituie ajutor de stat. Sprijinul cu efect strict local poate rămâne de asemenea în afara regulilor atunci când beneficiarul nu atrage în mod realist clienți sau investiții din alte state membre.

Statutul juridic sau lipsa scopului lucrativ nu elimină automat aplicarea regulilor. O asociație, fundație sau organizație nonprofit este considerată întreprindere pentru activitățile prin care oferă bunuri ori servicii pe o piață. Aceeași entitate poate desfășura simultan activități economice și neeconomice, iar finanțarea trebuie separată astfel încât banii publici destinați activităților neeconomice să nu subvenționeze operațiunile comerciale.

Serviciile de interes economic general acoperă activități pe care piața nu le-ar furniza deloc sau nu le-ar furniza în condițiile de calitate, siguranță, accesibilitate și acoperire considerate necesare de autorități. Printre exemple se află spitalele și alte servicii medicale, îngrijirea pe termen lung, serviciile pentru copii, integrarea persoanelor vulnerabile, sprijinul pentru viață independentă al persoanelor cu dizabilități, locuințele sociale și accesibile și anumite servicii de transport.

Statele membre trebuie să încredințeze clar serviciul unui operator și să stabilească obligațiile, perioada, aria acoperită și modul de calcul al compensației. Sprijinul nu poate depăși costul net al serviciului, împreună cu un profit rezonabil, iar eventualele supracompensații trebuie recuperate.

Regulile revizuite în 2025 permit acordarea fără notificare a compensațiilor de până la 20 de milioane de euro pentru serviciile de interes economic general. Pentru serviciile medicale și sociale, inclusiv locuințele sociale și accesibile, exceptarea poate fi folosită fără un plafon valoric general, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții.

Faptul că nu există un plafon general nu permite finanțare nelimitată. Compensația trebuie să corespundă costurilor necesare pentru furnizarea obligației de serviciu public, iar veniturile obținute și orice avantaj asociat trebuie incluse în calcul. Sumele folosite pentru activități comerciale diferite de serviciul încredințat pot fi considerate ajutor incompatibil și recuperate cu dobândă.

Ghidul explică și condițiile aplicabile formării profesionale. Finanțarea acordată direct persoanelor fără activitate economică, șomerilor sau angajaților care nu lucrează pe cont propriu nu constituie, în principiu, ajutor de stat la nivelul beneficiarului individual. Trebuie însă verificat dacă angajatorul sau furnizorul de formare primește indirect un avantaj.

Conturile individuale de învățare pot rămâne în afara regulilor atunci când drepturile sunt acordate lucrătorului, nu angajatorului, pot fi păstrate la schimbarea locului de muncă, permit alegerea reală a cursului și nu finanțează pregătirea pe care angajatorul este obligat prin lege să o ofere.

Ajutorul pentru formarea angajaților poate acoperi în general până la 50% din costurile eligibile. Intensitatea poate crește pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru instruirea lucrătorilor dezavantajați sau cu dizabilități, dar nu poate depăși 70%.

Costurile eligibile pot include remunerația formatorilor, deplasarea, materialele, echipamentele folosite pentru curs, serviciile de consultanță și costurile salariale aferente timpului petrecut de angajați la formare. Finanțarea nu poate fi acordată, în baza acestei excepții, pentru cursurile obligatorii prevăzute de legislația națională, deoarece acestea ar trebui organizate și fără sprijin public.

Valoarea ajutorului exceptat nu poate depăși trei milioane de euro pentru același proiect de formare. Peste acest prag, măsura trebuie notificată și analizată individual de Comisie.

Pentru recrutarea persoanelor dezavantajate, statele membre pot finanța până la 50% din costurile salariale suportate în primele 12 luni. Perioada poate ajunge la 24 de luni pentru persoanele considerate sever dezavantajate.

Categoria lucrătorilor dezavantajați include, între altele, persoanele fără un loc de muncă remunerat regulat în ultimele șase luni, tinerii între 15 și 24 de ani, persoanele de peste 50 de ani, adulții singuri cu persoane în întreținere, membrii unor minorități care au nevoie de pregătire suplimentară și persoanele din grupuri de gen subreprezentate în anumite sectoare.

Recrutarea trebuie să conducă, în mod normal, la creșterea netă a numărului de angajați. Regula urmărește să împiedice companiile să concedieze personal pentru a ocupa ulterior aceleași posturi cu persoane subvenționate. Sunt permise excepții când postul a devenit vacant prin plecare voluntară, pensionare, dizabilitate, reducerea voluntară a programului sau concediere pentru abatere.

Pentru lucrătorii cu dizabilități, subvențiile salariale pot ajunge la 75% din costurile eligibile pe durata angajării. Sprijinul poate fi acordat cât timp contractul este în vigoare, în limitele temporale și valorice prevăzute de cadrul european.

Separat, autoritățile pot acoperi până la 100% din costurile suplimentare generate direct de angajarea unei persoane cu dizabilități. Acestea pot include adaptarea spațiilor, achiziționarea de echipamente și software asistiv, personalul dedicat sprijinului, transportul către locul de muncă și costurile reabilitării.

Pentru serviciile de asistență destinate lucrătorilor dezavantajați, ajutorul poate acoperi până la 50% din costurile personalului care îi sprijină în adaptarea la mediul profesional, procedurile sociale și administrative, comunicarea cu angajatorul și gestionarea conflictelor.

Ghidul tratează separat eficiența energetică a clădirilor. Sprijinul acordat gospodăriilor pentru renovarea locuinței proprii nu reprezintă ajutor de stat atunci când locuința nu este închiriată și nu este folosită pentru o activitate economică.

Aceeași regulă poate fi aplicată renovării clădirilor administrative și a celor folosite pentru activități publice neeconomice, precum unele servicii de educație, sănătate sau protecție socială. Dacă o clădire este utilizată și comercial, numai costurile asociate activității neeconomice pot rămâne în afara controlului ajutoarelor de stat.

O schemă de renovare deschisă tuturor proprietarilor și chiriașilor, cu criterii transparente și nediscriminatorii, fără favorizarea unei tehnologii, companii sau regiuni și cu buget suficient pentru toți solicitanții eligibili, poate să nu fie considerată selectivă.

Atunci când sprijinul constituie ajutor de stat, statele membre pot acorda până la 30 de milioane de euro pe întreprindere și proiect pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor. Lucrările trebuie să reducă necesarul de energie primară cu cel puțin 20% în cazul renovării unei clădiri existente sau cu cel puțin 10% dacă este înlocuit un singur element al clădirii.

Intensitatea de bază este de 30% din costurile eligibile pentru renovarea unei clădiri și de 25% pentru înlocuirea unui singur element. Procentele pot crește pentru economii de energie de cel puțin 40%, pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru investițiile realizate în regiuni asistate.

Costurile pot include instalații regenerabile integrate în clădire, stocarea energiei, infrastructura de încărcare pentru utilizatorii clădirii, contoarele inteligente, acoperișurile verzi și sistemele de recuperare a apei de ploaie, dacă acestea fac parte din investiția care îmbunătățește performanța energetică sau de mediu.

Sprijinul nu poate finanța, în principiu, investiții realizate exclusiv pentru respectarea unor standarde europene deja obligatorii. Regimul pentru renovarea clădirilor nu permite nici finanțarea echipamentelor care folosesc combustibili fosili, inclusiv gaz natural.

Documentul explică și opțiunile pentru întreprinderile mici, startupuri și organizațiile economiei sociale care întâmpină dificultăți în accesarea capitalului. Statele membre pot acorda ajutoare de investiții de până la 8,25 milioane de euro pentru o întreprindere mică sau mijlocie și un proiect, în limite de până la 20% din costuri pentru întreprinderile mici și 10% pentru cele mijlocii.

Finanțarea de risc pentru întreprinderile mici și mijlocii necotate poate ajunge la 16,5 milioane de euro pe companie. Sprijinul poate lua forma investițiilor de capital, cvasicapital, împrumuturilor sau garanțiilor, cu condiții privind participarea investitorilor privați, selectarea intermediarilor și împărțirea riscurilor.

Startupurile mici necotate, aflate în primii cinci ani după înregistrare, pot primi granturi, împrumuturi, garanții, stimulente fiscale sau drepturi asupra proprietății intelectuale. Valoarea maximă depinde de forma ajutorului și de localizarea companiei și poate fi dublată pentru întreprinderile mici și inovatoare.

Produsele financiare susținute de InvestEU pot finanța infrastructură socială și educațională cu până la 110 milioane de euro pe proiect, activități de servicii sociale cu până la 33 de milioane de euro și educație sau formare cu până la 5,5 milioane de euro, dacă sunt respectate condițiile aplicabile.

Ghidul nu modifică plafoanele, criteriile sau procedurile existente. El consolidează într-un singur document regulile, interpretările și exemplele pe care autoritățile le pot folosi pentru proiectarea măsurilor naționale.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru tranziție curată, justă și competitivă, Teresa Ribera, a declarat că autoritățile naționale au la dispoziție opțiuni pe care le pot aplica direct, fără implicarea prealabilă a Comisiei.

„The guidance published today shows the vast options that national authorities can consider for supporting diverse social objectives under EU State aid rules. Our guidance also shows possibilities for State aid that national authorities can implement directly, without any involvement of the Commission,” a declarat Ribera.

Documentul este un instrument informativ pregătit de serviciile Comisiei. El nu creează drepturi sau obligații executorii, nu anticipează decizia Comisiei într-un caz concret și nu limitează interpretarea pe care instanțele Uniunii Europene o pot da regulilor aplicabile.

Orientările au fost pregătite în urma angajamentului din cadrul Pactului pentru o industrie curată de a sprijini o tranziție echitabilă, cu locuri de muncă de calitate, formare profesională și investiții sociale. Documentul urmează să fie actualizat pe măsură ce regulile privind ajutoarele de stat sunt modificate.

Comisia revizuiește în paralel Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare. Procesul analizează inclusiv posibilitatea unor reguli mai flexibile pentru finanțarea întreprinderilor sociale și recrutarea persoanelor dezavantajate sau sever dezavantajate.

Măsurile care constituie ajutor de stat și nu respectă toate condițiile unei exceptări trebuie notificate înainte de aplicare. Statele membre pot discuta informal proiectele cu Comisia în etapa de prenotificare, iar evaluarea formală începe după transmiterea tuturor informațiilor necesare.