Turismul UE atinge un record în prima jumătate din 2026, dar România înregistrează a doua cea mai mare scădere

Turismul din Uniunea Europeană a înregistrat cea mai bună primă jumătate de an de până acum, cu 1,321 miliarde de nopți petrecute în hoteluri și alte unități de cazare între ianuarie și iunie 2026, în creștere cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025. Evoluția a fost însă foarte diferită între state: Irlanda și Malta au avut cele mai mari creșteri, în timp ce România a înregistrat un recul de 6,7%, al doilea cel mai puternic din UE după Cipru.

Unitățile de cazare turistică din Uniunea Europeană au înregistrat aproximativ 21,8 milioane de nopți suplimentare în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025. Totalul a crescut de la aproximativ 1,299 miliarde la 1,321 miliarde de nopți, ceea ce face din prima jumătate a lui 2026 cea mai intensă perioadă ianuarie–iunie observată până acum în seria Eurostat.

Indicatorul măsoară fiecare noapte pe care un turist, rezident sau nerezident, o petrece efectiv într-o unitate de cazare. Datele includ hotelurile și unitățile similare, locuințele de vacanță și alte forme de cazare pentru șederi scurte, precum și campingurile, dar nu includ nopțile petrecute în locuințe proprii, la rude sau în alte forme de cazare neînchiriată.

Creșterea europeană a venit în principal de la turiștii care au călătorit în altă țară decât cea de reședință. Aceștia au generat 645,4 milioane de nopți în prima jumătate din 2026, cu aproximativ 16 milioane mai multe decât cu un an înainte, echivalentul unui avans de 2,5%. Vizitatorii interni au generat 675,7 milioane de nopți, cu 5,8 milioane mai multe și o creștere de 0,9%.

Diferența arată că redresarea și extinderea fluxurilor internaționale au fost principalul motor al creșterii europene în această perioadă. Aproape jumătate, 48,9%, din toate nopțile petrecute în unitățile de cazare din UE au revenit vizitatorilor străini, dar dependența de această categorie variază foarte mult între destinații.

Malta se află la un capăt al spectrului, cu 95,2% dintre nopți generate de vizitatori străini, iar Cipru urmează cu 92,6% și Luxemburg cu 87,7%. În Germania, turiștii nerezidenți au reprezentat numai 18,5% din total, în Polonia 19,8%, iar în România 23%, ceea ce arată o dependență mult mai mare a acestor piețe de cererea turistică internă.

În cazul României, această structură este relevantă pentru rezultatul slab din prima jumătate a anului. Eurostat înregistrează o scădere de 6,7% a numărului total de nopți față de primele șase luni din 2025, al doilea cel mai mare recul dintre statele membre. Documentele publicate nu oferă o explicație completă pentru declinul României și nu permit atribuirea lui unui singur factor.

Cea mai mare scădere din UE a fost în Cipru, unde numărul nopților a coborât cu 7,7%. Pentru Cipru, Eurostat oferă și o explicație suplimentară: reculul a fost legat în principal de o scădere de 8,2% a nopților petrecute de turiștii internaționali, o categorie care domină puternic piața locală.

La polul opus, Irlanda a înregistrat cel mai mare avans dintre statele membre, de 14,6%, deși Eurostat avertizează că datele irlandeze pentru prima jumătate a anului sunt considerate nesigure. Malta a crescut cu 9,9%, iar Slovacia cu 5,9%, în timp ce în total 18 dintre cele 27 de state membre au raportat mai multe nopți decât în primele șase luni din 2025.

Cele mai mari contribuții în număr absolut la recordul european au venit însă din marile destinații turistice. Italia a adăugat aproximativ 6,7 milioane de nopți și a ajuns la 219,5 milioane în prima jumătate a anului, Spania a adăugat 3,4 milioane și a ajuns la 222,8 milioane, iar Franța a crescut cu 2,6 milioane, până la aproximativ 193 de milioane.

Motoarele creșterii au fost diferite. În Italia și Franța, avansul a provenit în principal de la vizitatorii internaționali, în timp ce în Spania cea mai mare contribuție la creștere a venit de la turismul intern. Spania rămâne astfel cea mai mare piață dintre cele trei în primele șase luni, chiar dacă Italia a înregistrat o creștere absolută aproape dublă.

Datele pentru trimestrul al doilea confirmă aceeași tendință de creștere moderată la nivelul UE. Între aprilie și iunie au fost înregistrate aproximativ 849,8 milioane de nopți, cu 9,9 milioane sau 1,2% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Italia și Spania au concentrat împreună aproximativ o treime din toate nopțile turistice din UE în trimestrul al doilea. Italia a înregistrat aproximativ 148 de milioane, iar Spania 142 de milioane, demonstrând dimensiunea celor două piețe în sezonul care precede vârful estival.

În valori absolute, Italia a avut și cea mai mare creștere trimestrială, cu aproximativ 5,5 milioane de nopți suplimentare față de al doilea trimestru din 2025. Franța a adăugat 2 milioane, iar Polonia 1,3 milioane, în timp ce Germania a avut cea mai mare scădere absolută, de aproximativ un milion de nopți.

Privite procentual, cele mai mari creșteri din trimestrul al doilea au fost în Lituania, cu 9,8%, Malta, cu 9%, Irlanda, cu 5,7%, și Polonia, cu 5%. În total, 18 state membre au înregistrat creșteri față de perioada aprilie–iunie 2025.

Turismul internațional a depășit ușor turismul intern în trimestrul al doilea. Vizitatorii străini au generat 425,4 milioane de nopți, față de 424,4 milioane pentru rezidenții care au călătorit în propria țară. Față de anul anterior, segmentul internațional a crescut cu 1,8%, iar cel intern cu 0,6%.

Din cele 9,9 milioane de nopți suplimentare înregistrate în trimestrul al doilea, aproximativ 7,5 milioane au provenit de la vizitatori internaționali. Asta înseamnă că aproximativ trei din patru nopți suplimentare față de 2025 au fost generate de turiști veniți din afara țării în care s-au cazat.

Spania, Italia și Grecia au concentrat mai mult de jumătate din toate nopțile internaționale din UE între aprilie și iunie. Spania a avut 91,7 milioane de nopți ale turiștilor străini, Italia 91,1 milioane, iar Grecia 40,8 milioane, pentru un total de 223,7 milioane.

În turismul intern, Germania rămâne cea mai mare piață, cu aproximativ 101,1 milioane de nopți în trimestrul al doilea, urmată de Franța cu 85,4 milioane. Această structură explică de ce evoluția totală a unei țări poate fi influențată foarte diferit de schimbările fluxurilor internaționale și ale cererii interne.

Diferențele se văd și între tipurile de cazare. Hotelurile și unitățile similare au generat 61,6% din nopțile trimestrului al doilea și au crescut cu 0,9%, adăugând aproximativ 4,7 milioane de nopți. Segmentul locuințelor de vacanță și al altor unități pentru șederi scurte, care reprezintă 24,1% din piață, a crescut mai repede, cu 2,8% și 5,5 milioane de nopți suplimentare, în timp ce campingurile au rămas aproximativ la nivelul din 2025.

Datele Eurostat pentru prima jumătate din 2026 descriu astfel o piață europeană care continuă să crească, dar într-un ritm mai moderat decât unele segmente de cazare online și cu diferențe substanțiale între state. Recordul european coexistă cu scăderi în nouă țări, iar România se află aproape de extrema negativă a acestei distribuții.