UE are mai puțini judecători raportat la populație decât în urmă cu zece ani, iar România se află printre statele cu cele mai ridicate rate

Uniunea Europeană avea în 2024 o medie de 15,7 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori, față de 17,7 cu zece ani mai devreme. Datele Eurostat arată diferențe foarte mari între sistemele judiciare naționale, România aflându-se printre statele cu cele mai ridicate rate, în timp ce Irlanda, Austria, Spania, Cehia și Italia se situează la capătul inferior al clasamentului.

Statisticile includ judecătorii profesioniști, cu normă întreagă sau parțială, autorizați să soluționeze cauze civile, penale și de altă natură, inclusiv în instanțele de apel. Judecătorii neprofesioniști, precum magistrații laici, nu sunt incluși în comparație.

Croația a avut cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană în 2024, cu 43,3 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori. Slovenia a urmat cu 40,2, iar Luxemburg a ajuns la 36. Bulgaria a înregistrat 35,4, cu puțin peste România, care a avut 35,3 judecători la 100.000 de locuitori.

La polul opus, Irlanda a raportat 3,6 judecători la 100.000 de locuitori. Austria a avut 4,3, Spania 6,2, Cehia 6,7, iar Italia 7,9. Diferența dintre extreme depășește astfel de zece ori, dar valorile nu pot fi folosite singure pentru a măsura rapiditatea sau calitatea actului de justiție.

Numărul de judecători necesar într-un stat depinde de organizarea instanțelor, distribuirea competențelor, volumul și tipul cauzelor, rolul altor profesioniști din sistem, folosirea procedurilor simplificate și gradul de digitalizare. Unele sisteme atribuie judecătorilor sarcini care în alte țări sunt îndeplinite de grefieri, procurori, autorități administrative sau magistrați neprofesioniști.

Eurostat definește judecătorul profesionist drept un jurist oficial, angajat și plătit pentru a soluționa cauze și a pronunța hotărâri. Sunt incluși atât judecătorii cu normă întreagă, cât și cei cu normă parțială, din instanțele de prim grad și din cele de apel, dar nu și judecătorii laici sau alte persoane care participă ocazional la completurile de judecată.

Datele naționale nu sunt complet uniforme. Austria și Cehia includ în această raportare numai judecătorii autorizați să soluționeze în mod specific cauze penale, ceea ce limitează comparabilitatea cu statele care raportează judecători din toate jurisdicțiile. Pentru Cipru nu au fost disponibile informații, iar Cehia nu a furnizat repartizarea judecătorilor în funcție de sex.

Scăderea mediei europene de la 17,7 la 15,7 judecători la 100.000 de locuitori în perioada 2014–2024 nu arată automat că numărul absolut al judecătorilor s-a redus în aceeași proporție. Indicatorul este calculat în raport cu populația, iar evoluția poate fi influențată atât de schimbările din efectivele sistemului judiciar, cât și de modificările demografice.

Datele privind distribuția pe sexe arată că femeile sunt majoritare în profesie în aproape toate țările UE pentru care există informații. Slovenia a avut cea mai ridicată proporție, cu 81,4% femei, respectiv 694 de judecătoare și 159 de judecători.

În Letonia, femeile au reprezentat 79,7% din total, cu 408 judecătoare și 104 judecători. Grecia a avut o pondere de 75,5%, cu 2.042 de femei și 662 de bărbați, în timp ce Germania s-a apropiat de echilibru, femeile reprezentând 50,7% din corpul profesional, respectiv 11.139 de judecătoare față de 10.813 judecători.

Irlanda a fost singurul stat în care bărbații au fost majoritari în datele publicate. Aceștia au reprezentat 56,4% din total, cu 110 judecători și 85 de judecătoare.

Statisticile privind personalul instanțelor fac parte din baza mai largă a Eurostat despre criminalitate și justiție penală. Aceasta include și informații despre infracțiunile înregistrate de poliție, suspecți, persoane trimise în judecată și condamnate, populația penitenciară, capacitatea închisorilor, traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți. Datele sunt colectate pentru statele UE, țările Asociației Europene a Liberului Schimb și statele cu perspectivă de aderare.

Datele despre judecători au fost publicate la 17 iulie, de Ziua Justiției Penale Internaționale, care marchează adoptarea în 1998 a Statutului de la Roma, tratatul prin care a fost înființată Curtea Penală Internațională.