Uniunea Europeană a deblocat 2,7 miliarde de euro pentru 54 de proiecte industriale curate selectate prin apelul Innovation Fund 2024 pentru tehnologii net-zero, după semnarea acordurilor de grant, într-un pas care mută finanțarea europeană din etapa de selecție în cea de implementare efectivă.

Pe scurt

1. Cele 54 de proiecte vor primi împreună 2,7 miliarde de euro, cu finanțări individuale între 1,8 milioane și 216 milioane de euro.

2. Proiectele sunt distribuite în 17 țări și acoperă 17 sectoare industriale diferite.

3. După intrarea în funcțiune, acestea ar urma să evite aproximativ 210 milioane de tone de emisii de CO₂ în primii zece ani.

4. Alte șase proiecte de pe lista de rezervă au fost invitate să înceapă pregătirea acordurilor de grant și ar putea primi împreună până la 491 de milioane de euro.

5. Apelul Innovation Fund 2025 pentru tehnologii net-zero, lansat cu un buget de 2,9 miliarde de euro, rămâne deschis până la 23 aprilie 2026.

Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu a anunțat că cele 54 de proiecte selectate în cadrul apelului Innovation Fund 2024 pentru tehnologii net-zero au semnat acordurile de grant, marcând începutul fazei de implementare pentru un nou val de proiecte de decarbonizare. Este vorba despre una dintre cele mai consistente tranșe de sprijin european dedicate industriei curate, într-un context în care Uniunea încearcă să accelereze producția și utilizarea tehnologiilor net-zero dezvoltate în Europa.

Finanțarea totală ajunge la 2,7 miliarde de euro, iar valoarea sprijinului acordat fiecărui proiect variază de la 1,8 milioane la 216 milioane de euro. Proiectele selectate sunt repartizate în 17 state și 17 sectoare industriale, ceea ce indică o acoperire largă a industriilor în care Bruxellesul încearcă să reducă emisiile și să susțină capacități industriale noi.

Portofoliul finanțat include proiecte din rafinare, ciment și var, producție industrială, energie regenerabilă, inclusiv solar și eolian, dar și din transport maritim, aviație și transport rutier curat. Mesajul central al anunțului este că fondul nu mai sprijină doar proiecte pilot sau experimente tehnologice, ci intrarea în faza de scalare industrială a unor tehnologii considerate suficient de mature pentru implementare.

Impactul climatic estimat este semnificativ. După punerea în funcțiune, cele 54 de proiecte ar urma să evite aproximativ 210 milioane de tone de emisii de CO₂ în primii zece ani de operare. Această cifră este folosită de Comisie pentru a argumenta că Innovation Fund rămâne unul dintre instrumentele centrale prin care veniturile obținute din schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii sunt transformate în investiții industriale cu efect direct asupra decarbonizării.

În paralel, încă șase proiecte aflate pe lista de rezervă au fost invitate să înceapă pregătirea acordurilor de grant. Dacă vor finaliza această etapă, ele ar putea primi împreună până la 491 de milioane de euro, cu finanțări individuale cuprinse între 17 milioane și 255 de milioane de euro. Aceste proiecte provin din șase state membre și acoperă sectoare precum producția de componente pentru energie regenerabilă și electrolizoare, rafinarea materiilor prime critice, în special a litiului pentru baterii de vehicule electrice, dar și industria sticlei și industria chimică.

Și pentru aceste șase proiecte, impactul estimat este relevant. Documentul arată că ele ar putea evita împreună aproximativ 20 de milioane de tone de emisii de CO₂ în primii zece ani de funcționare. Faptul că au fost chemate de pe lista de rezervă arată și nivelul de mobilitate din portofoliul fondului, unde proiectele retrase în faza de pregătire sunt înlocuite în funcție de clasamentul obținut la evaluare.

Pentru cele șase proiecte nou invitate, pregătirea acordurilor de grant ar urma să fie finalizată până la jumătatea anului 2026. În ceea ce privește cele 54 de proiecte care au semnat deja, CINEA va superviza faza de dezvoltare, verificând respectarea cerințelor Innovation Fund și susținând parcursul până la închiderea financiară și debutul construcției.

Anunțul este și un mesaj de continuitate politică și financiară. Bruxellesul amintește că apelul Innovation Fund 2025 pentru tehnologii net-zero a fost lansat la 4 decembrie 2025, cu un buget de 2,9 miliarde de euro, și că cererile pot fi depuse până la 23 aprilie 2026, la ora 17.00 CET. Asta înseamnă că noul val de granturi este deja dublat de o nouă rundă de competiție, menită să accelereze și mai mult desfășurarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa.

Contextul competițional este important. Apelul IF24 a alocat inițial 2,4 miliarde de euro împărțite între cinci teme, proiecte mari, proiecte medii, proiecte mici, producție cleantech și proiecte pilot. Interesul a fost însă mult mai mare decât bugetul disponibil. Apelul a atras 359 de candidaturi, adică de peste nouă ori mai mult decât fondurile alocate. În noiembrie 2025, 61 de proiecte au fost selectate inițial pentru a începe pregătirea acordurilor de grant, iar acum 54 dintre ele au ajuns la semnare.

Pe termen mai lung, Comisia plasează aceste decizii într-o arhitectură financiară industrială mai largă. Innovation Fund este prezentat drept unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume pentru implementarea tehnologiilor inovatoare net-zero, cu un buget estimat la 40 de miliarde de euro pentru perioada 2020-2030, finanțat din veniturile ETS. Până acum, luând în calcul și proiectele aflate încă în pregătire, fondul a alocat aproximativ 15 miliarde de euro pentru 250 de proiecte care susțin tranziția Europei către o economie neutră climatic.

Anunțul marchează trecerea unei părți importante din Innovation Fund de la faza de selecție la faza de implementare efectivă, ceea ce oferă o imagine mai clară asupra modului în care UE încearcă să transforme veniturile din ETS în investiții industriale concrete. Accentul nu cade doar pe reducerea emisiilor, ci și pe consolidarea unei baze industriale europene pentru tehnologii net-zero, într-un moment în care competitivitatea industrială și autonomia strategică cântăresc tot mai mult în politica climatică a Uniunii.

Dimensiunea sectorială a proiectelor, de la ciment și rafinare la mobilitate curată și lanțuri industriale pentru baterii și electrolizoare, arată că Innovation Fund funcționează și ca instrument de politică industrială. În această logică, fondul nu finanțează doar reducerea emisiilor, ci și dezvoltarea unor capacități europene noi în sectoare considerate decisive pentru tranziția verde.