Comisia Europeană a anunțat că statele membre au redirecționat 34,6 miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune 2021–2027 către priorități considerate esențiale în actualul context geopolitic și economic. Decizia vine în urma revizuirii la jumătatea perioadei și reflectă schimbarea accentului de la convergența regională clasică către competitivitate, securitate, energie și reziliență.

Pe scurt

1. 34,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune au fost realocate către priorități strategice ale UE.

2. 15,2 miliarde de euro merg către competitivitate și tehnologii critice, iar 11,9 miliarde către apărare și pregătire civilă.

3. Fonduri suplimentare sunt direcționate către locuințe, apă și energie.

4. 186 de programe au fost modificate în 25 de state membre, iar regiunile de frontieră estice primesc condiții financiare mai favorabile.

Revizuirea la jumătatea perioadei a permis statelor membre să ajusteze planurile de investiții stabilite la începutul ciclului bugetar 2021–2027, într-un context marcat de schimbări geopolitice și economice rapide. Comisia spune că această flexibilitate a fost esențială pentru a redirecționa resursele către domenii precum competitivitatea industrială, securitatea, energia și reziliența infrastructurilor.

Cea mai mare parte a fondurilor realocate, 15,2 miliarde de euro, este destinată consolidării competitivității, prin investiții în tehnologii critice, inovare și competențe. Alte 11,9 miliarde de euro sunt orientate către capacitățile industriale de apărare, mobilitatea militară și pregătirea civilă, inclusiv dezvoltarea de competențe în aceste domenii. În paralel, 3,3 miliarde de euro sunt alocate pentru locuințe accesibile și sustenabile, 3,1 miliarde pentru reziliență în domeniul apei și 1,2 miliarde pentru securitate energetică și decarbonizare.

Comisia explică faptul că investițiile în competitivitate sunt legate de reducerea dependențelor tehnologice și de dezvoltarea unor capacități industriale strategice în interiorul Uniunii. În același timp, componenta de apărare reflectă o schimbare semnificativă, fondurile de coeziune fiind folosite pentru proiecte cu dublă utilizare, infrastructură strategică și capacități de răspuns la crize.

Pe partea socială, executivul european subliniază că politica de coeziune își păstrează rolul de sprijin pentru incluziune și reducerea inegalităților. Investițiile în locuințe sunt orientate către grupuri vulnerabile și către renovarea energetică a fondului locativ, în timp ce alte măsuri vizează reducerea sărăciei și dezvoltarea serviciilor comunitare.

Comisia a folosit stimulente financiare pentru a încuraja realocarea fondurilor. Statele membre beneficiază de prefinanțare mai mare și de rate de cofinanțare mai ridicate, pentru a reduce presiunea asupra bugetelor naționale. Regiunile de frontieră cu Rusia, Belarus și Ucraina primesc condiții și mai favorabile, reflectând impactul direct al războiului asupra acestor zone.

Vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a declarat că „revizuirea la jumătatea perioadei arată că politica de coeziune poate să se adapteze la provocările în schimbare ale Europei și să o facă într-un timp record. Realocarea a 34,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune este o realizare majoră. Acestea sunt resurse reale, concrete și disponibile imediat pentru a susține prioritățile noastre. Acest rezultat a fost posibil datorită dialogului constant cu Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, statele membre și regiunile. Voluntariatul, flexibilitatea și simplificarea au fost elementele-cheie ale unei metode de succes care ne-a permis să ajungem la acest rezultat important.”

Vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu a subliniat dimensiunea socială a măsurilor, declarând că „sub coordonarea strategică a colegului meu, vicepreședintele executiv Raffaele Fitto, revizuirea la jumătatea perioadei a dus la o politică de coeziune modernizată, mai bine aliniată cu prioritățile strategice. Prin Fondul Social European Plus, am mobilizat investiții în domenii-cheie precum competențele pentru pregătire civilă, apărare, securitate cibernetică și decarbonizare, consolidând în același timp sprijinul pentru reducerea sărăciei, combaterea sărăciei copiilor și extinderea serviciilor comunitare și de îngrijire pe termen lung. Am demonstrat că Fondul Social European Plus rămâne flexibil și ferm ancorat în misiunea sa socială, de a sprijini pe oricine are nevoie, din orice regiune a Europei.”

După finalizarea etapelor de modificare a programelor, accentul se mută acum pe implementare. Comisia spune că va lucra împreună cu autoritățile naționale și regionale pentru a asigura că fondurile realocate sunt transformate în proiecte concrete, care să contribuie la competitivitate, securitate și reziliență.

Contextul general arată o transformare mai amplă a politicii de coeziune. Deși aceasta rămâne un instrument pentru reducerea disparităților regionale, ea este din ce în ce mai folosită pentru a răspunde priorităților strategice ale Uniunii, inclusiv competiția tehnologică globală, securitatea și tranziția energetică. Această evoluție reflectă o schimbare de paradigmă, în care politica regională devine și un instrument de politică economică și geopolitică.