UE sancționează cinci judecători iranieni pentru condamnări la moarte, flagelări și procese împotriva disidenților

Uniunea Europeană a impus interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru cinci judecători iranieni acuzați că au pronunțat condamnări la moarte, pedepse cu închisoarea și flagelări în procese împotriva protestatarilor, disidenților politici, activiștilor pentru drepturile omului și membrilor minorităților religioase. A șasea persoană sancționată este hackerul iranian Nima Salehi, pe care Consiliul îl asociază cu atacuri cibernetice folosite pentru reprimarea opoziției.

Judecătorul și șeful Secției 3 a Tribunalului Revoluționar din Karaj, provincia Alborz, Mostafa Narimani, este acuzat de Consiliu că a condus procese împotriva minorităților religioase și disidenților politici, folosind acuzații formulate vag privind securitatea națională și religia. În aceste cauze, el ar fi pronunțat condamnări la moarte și pedepse lungi cu închisoarea.

Consiliul afirmă că procedurile conduse de Narimani au fost marcate de încălcări grave ale garanțiilor procesuale. Printre acestea sunt menționate interogatoriile prelungite, mărturisirile obținute prin constrângere și refuzarea accesului la un avocat.

Judecătorul și șeful Secției 1191 a Tribunalului Penal de Gradul al Doilea din Teheran, Abolfazl Ameri Shahrabi, este sancționat pentru pedepsele aplicate persoanelor urmărite în legătură cu protestele din 2022 declanșate după moartea Mahsei Amini. Aceste manifestații au devenit cunoscute prin sloganul „Woman, Life, Freedom”.

Shahrabi a pronunțat pedepse cu închisoarea, flagelări, amenzi și sancțiuni suplimentare împotriva unor persoane implicate în proteste sau urmărite pentru nerespectarea normelor obligatorii privind hijabul. El a condamnat și prizonieri politici și activiști pentru drepturile omului, inclusiv pe Narges Mohammadi.

Judecătorul Secției 3 a Tribunalului Revoluționar din Rasht, Mehdi Rasekhi, a condus procese împotriva disidenților politici, apărătorilor drepturilor omului, activistelor pentru drepturile femeilor și membrilor minorităților religioase. Potrivit motivării sancțiunilor, acesta a aplicat pedepse cu închisoarea, amenzi și alte sancțiuni pe baza unor acuzații formulate vag privind securitatea națională și propaganda.

Judecătorul și șeful Secției 28 a Tribunalului Revoluționar din Teheran, Mohammad-Reza Amoozad, care activează și ca judecător consultant în Secția 15 a aceleiași instanțe, este acuzat că a condus procese împotriva protestatarilor, disidenților politici, activiștilor societății civile, femeilor care s-au opus hijabului obligatoriu și membrilor minorităților religioase.

Consiliul afirmă că Amoozad a pronunțat condamnări la moarte, pedepse lungi cu închisoarea, flagelări și alte sancțiuni în proceduri marcate de încălcări grave ale dreptului la un proces echitabil.

Judecătorul și șeful Secției 1 a Tribunalului Revoluționar din Isfahan, Mohammad-Reza Tavakoli, este sancționat pentru procese împotriva protestatarilor, disidenților și membrilor minorităților religioase. El a pronunțat condamnări la moarte și pedepse lungi cu închisoarea pe baza unor acuzații privind securitatea națională, propaganda și religia, descrise de Consiliu drept vag definite.

A șasea persoană inclusă pe listă, Nima Salehi, este prezentată drept hacker, inginer informatic și figură centrală a grupului cibernetic Ashiyane. Documentele UE îl identifică drept cofondator, lider sau lider adjunct al grupului, fiind menționat și sub numele Alireza Salehi și pseudonimul Q7x.

Consiliul afirmă că Ashiyane este asociat regimului iranian și cooperează îndeaproape cu Poliția Cibernetică iraniană, cunoscută ca FATA, și cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Ambele structuri se află deja pe listele europene de sancțiuni.

Grupul ar fi desfășurat atacuri cibernetice intense împotriva opozanților și reformiștilor din Iran, precum și împotriva unor instituții străine. Prin aceste activități, Ashiyane ar fi sprijinit reprimarea opoziției și încălcările grave ale drepturilor omului atribuite autorităților iraniene.

Includerea pe lista de sancțiuni produce trei consecințe principale pentru cele șase persoane. Eventualele fonduri și resurse economice pe care le dețin în UE sunt înghețate, iar persoanelor și companiilor europene le este interzis să le pună la dispoziție bani sau alte resurse economice. Persoanele sancționate nu pot intra sau tranzita teritoriul statelor membre.

Măsurile au intrat în vigoare la 24 iulie 2026, odată cu publicarea actelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Consiliul a adoptat atât decizia din cadrul politicii externe și de securitate comune, cât și regulamentul necesar pentru aplicarea directă a restricțiilor economice în toate statele membre.

Cele două acte juridice conțin aceeași listă de persoane și aceleași motive. Decizia stabilește măsurile în cadrul politicii externe a UE, iar regulamentul asigură aplicarea înghețării activelor și a interdicției de a pune fonduri la dispoziția celor sancționați.

Consiliul a adoptat sancțiunile după ce Consiliul European a cerut autorităților iraniene, la reuniunea din 18 și 19 iunie 2026, să oprească violența și represiunea împotriva populației și să respecte drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul iranienilor de a-și decide viitorul.

Noile includeri ridică numărul persoanelor sancționate în cadrul regimului european privind drepturile omului în Iran la 269. Lista cuprinde și 53 de entități. Separat de măsurile individuale, UE interzice exportul către Iran al echipamentelor care pot fi folosite pentru represiune internă, inclusiv anumite tehnologii de monitorizare a telecomunicațiilor.

Regimul european de sancțiuni pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran a fost instituit în 2011 și este reînnoit anual. Perioada sa actuală de aplicare se încheie în aprilie 2027, dacă statele membre nu decid o nouă prelungire.

UE a extins considerabil lista începând din 2022, după reprimarea protestelor declanșate de moartea Mahsei Amini în custodia poliției moralității. Sancțiunile nu reprezintă condamnări penale pronunțate de o instanță, ci măsuri restrictive adoptate de Consiliu pe baza evaluării și motivării incluse în actele juridice.

Persoanele sancționate pot contesta includerea lor în fața instanțelor Uniunii Europene și pot solicita Consiliului reexaminarea deciziei. Măsurile rămân aplicabile până la retragerea persoanei de pe listă, anularea lor de către instanțele UE sau încetarea regimului în baza căruia au fost adoptate.