Cercetători susținuți de Uniunea Europeană dezvoltă un instrument pentru depistarea timpurie a bolii Alzheimer printr-un test de sânge simplu, bazat pe un biosenzor electrochimic din grafen, în cadrul proiectului 2D-BioPAD. Potrivit prezentării publicate de CORDIS, obiectivul este detectarea bolii cu ani înainte de apariția simptomelor, printr-o metodă mai puțin invazivă decât tehnicile actuale bazate pe imagistică sau pe analiza lichidului cefalorahidian.

Pe scurt

1. Proiectul european 2D-BioPAD dezvoltă un test de sânge pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer.

2. Tehnologia folosește un biosenzor electrochimic pe bază de grafen și aptameri care pot identifica simultan mai mulți biomarkeri dintr-o cantitate foarte mică de sânge.

3. Instrumentul este gândit pentru utilizare în afara spitalelor specializate, inclusiv de către medici de familie și în centre comunitare de sănătate.

4. Proiectul integrează inteligența artificială atât în analiza datelor, cât și în proiectarea biosenzorului și selecția aptamerilor.

5. Studii-pilot sunt deja în desfășurare în Germania, Grecia și Finlanda.

Articolul publicat de CORDIS prezintă proiectul ca răspuns la una dintre dificultățile majore ale neurologiei moderne: depistarea timpurie a bolii Alzheimer. În forma actuală, diagnosticul se bazează frecvent pe tehnici costisitoare de imagistică sau pe proceduri invazive de analiză a lichidului cefalorahidian, ceea ce face ca mulți pacienți să primească diagnosticul abia în stadii avansate, când eficiența tratamentelor este mai redusă. 2D-BioPAD încearcă să acopere acest gol printr-un instrument de tip point-of-care, adică destinat testării rapide aproape de pacient, nu exclusiv în spitale mari sau laboratoare specializate.

Dispozitivul descris de proiect se bazează pe un biosenzor electrochimic construit din grafen, material bidimensional evidențiat în text pentru conductivitatea și rezistența sa. La acesta sunt adăugați aptameri, molecule sintetice concepute pentru a se lega precis de proteinele urmărite. Potrivit descrierii CORDIS, combinația permite identificarea simultană a mai multor biomarkeri dintr-o picătură foarte mică de sânge și detectarea indicatorilor bolii la concentrații mai mici decât cele accesibile metodelor convenționale.

Un element central al proiectului este mutarea screeningului spre medicina primară. Sistemul este descris ca fiind conceput pentru utilizare în afara spitalelor specializate, astfel încât diagnosticul inițial să poată fi făcut de medici de familie și în centre comunitare de sănătate. Textul precizează că scopul nu este înlocuirea scanărilor cerebrale sau a puncțiilor lombare, ci crearea unei posibilități de screening mai timpuriu, înainte de apariția simptomelor și într-un moment în care tratamentele ar putea avea eficiență mai mare.

Dimensiunea tehnologică a proiectului depășește biosenzorul în sine, deoarece 2D-BioPAD integrează și inteligența artificială în mai multe etape. CORDIS arată că algoritmii de machine learning sunt folosiți nu doar pentru analiza datelor, ci și ca instrument de proiectare a biosenzorului. Inteligența artificială este utilizată pentru a identifica secvențe de aptameri pentru ținte biomarker specifice, pentru a restrânge lista de candidați și pentru a anticipa cât de bine ar putea funcționa acești aptameri în dispozitivul bazat pe grafen. În paralel, modelele AI sunt folosite și pentru a explora posibile îmbunătățiri ale procesului de fabricație, inclusiv în ceea ce privește sensibilitatea, nivelul defectelor și conductivitatea.

Textul CORDIS pune accent și pe impactul potențial pentru sistemele de sănătate. Potrivit articolului, sensibilitatea ridicată a senzorului ar putea permite detectarea bolii înainte ca declinul cognitiv semnificativ să se instaleze, deschizând o „fereastră critică” pentru tratament. În plus, caracterul minim invaziv al testului ar putea reduce anxietatea și disconfortul pacienților, iar portabilitatea și ușurința în utilizare ar putea transforma screeningul Alzheimer dintr-o procedură complexă, bazată pe spitale, într-o parte de rutină a asistenței medicale primare, reducând presiunea asupra sistemelor de sănătate și, probabil, costurile de diagnostic.

Vincent Bouchiat, CEO și cofondator al partenerului de proiect Grapheal, este citat spunând că „Există motive întemeiate pentru a ști că ai putea dezvolta demență. Noile medicamente pentru Alzheimer arată promițător în întârzierea progresiei bolii, ceea ce este, evident, un pas uriaș înainte.”

Aristeidis Bakandritsos, cercetător principal la Czech Advanced Technology and Research Institute, parte a coordonatorului de proiect Palacký University Olomouc, afirmă că „Depistarea timpurie va deveni realistă pentru oameni doar dacă este ieftină pentru serviciul de sănătate și nedureroasă și simplă pentru pacient.”

Articolul precizează că studii-pilot sunt deja în desfășurare în Germania, Grecia și Finlanda. Formula folosită de CORDIS este că proiectul „promite să redefinească peisajul diagnosticului Alzheimer”, dar textul nu oferă în acest stadiu date clinice detaliate privind acuratețea testului, calendarul de aprobare reglementară sau momentul la care instrumentul ar putea intra în utilizare medicală curentă. Din informațiile publicate reiese că proiectul se află într-o etapă de dezvoltare și validare, nu de implementare clinică generalizată.

2D-BioPAD este prezentat de CORDIS drept un proiect finanțat de UE pentru dezvoltarea unei „Supple Graphene Bio-Platform for point-of-care early detection and monitoring of Alzheimer’s Disease”. Materialul îl plasează în zona cercetării europene aplicate, unde obiectivul nu este doar progresul științific, ci și transferul către instrumente utilizabile practic în sănătate.

În prezentarea vizuală a paginii, proiectul este asociat cu trei axe-cheie: tehnologie pe bază de grafen, sprijinul inteligenței artificiale și screening minim invaziv. Aceeași pagină indică și faptul că textul a fost publicat la 17 martie 2026, iar actualizarea de pe site este datată 27 martie 2026. CORDIS mai listează proiectul 2D-BioPAD ca proiect asociat și trimite către alte materiale despre cercetarea europeană în domeniul Alzheimer, sugerând că inițiativa este tratată ca parte a unui efort mai larg de inovare medicală finanțată de UE.